Academia Romana

Edificiile apartinand celui mai inalt for cultural si stiintific al tarii sunt situate in cadrul unui parc cu intrarea din Calea Victoriei. Academia Romana a luat fiinta in 1866, ca Societatea Literara Romana, devenita Societatea Academica Romana (in 1867), apoi Academia Romana (in 1879), avand sediul intr-o aripa a Universitatii. Discutiile privind construirea unui edificiu propriu acestei institutii au fost finalizate in 1886, cu adoptarea unei legi privind ridicarea Palatului Academiei Romane, neaplicata din cauza nepasarii guvernantilor. In martie 1890, Ministerul Instructiunii Publice a aprobat mutarea institutiei in Casa C. St. Cesianu din Calea Victoriei nr. 125, iar in toamna aceluiasi an, Academia si biblioteca acesteia au fost transferate in noul local. Devenit neincapator, sediul a fost largit in 1896 prin cumpararea caselor vecine, Bellu si Zaleski, destinate bibliotecii, in care au fost asezate cartile, improvizandu-se doua sali de lucru si cele necesare pentru activitatea de catalogare, precum si a unui teren din proprietatea Cesianu. Proiectele elaborate in 1913 de arh. Nicolae Ghica-Budesti pentru construirea unui nou local nu au fost aplicate. Abia in 1927-1928, s-a ridicat primul depozit pentru Biblioteca Academiei, dupa planurile arh. Stefan Bals, dar sediul acesteia a fost realizat intre 1937-1938, fiind singura lucrare din proiectul palatului Academiei Romane, elaborat de arh. Duiliu Marcu.

Astazi, Academia Romana cuprinde fosta Casa Cesianu, in care se afla sediul ei, si care se gaseste pe latura de N a parcului, cu fatada spre aceasta, fiind o constructie simetrica, alcatuita dintr-un subsol partial, un parter scund si un etaj dominant in inaltime, cladire decorata cu pilastri cu profilatura dorica.
Biblioteca Academiei Romane a fost infiintata in 1867, in urma unei donatii de carte (6000 de volume si 400 manuscrise) a capitanului Constantin Cornescu Oltelniceanu. Misiunea ei a fost de a aduna si conserva in colectiile sale fondul national de manuscrise si tiparituri, ilustrand istoria si cultura romaneasca, dar si universala. Localul bibliotecii a fost modernizat dupa 1990, cand i s-a adaugat un depozit nou, spatii proiectate de arh. Romeo Belea. Functionand un timp si ca biblioteca nationala (1901-1955), colectiile sale au o structura enciclopedica, incepand cu cele mai vechi texte in limba romana sau in limbile de cancelarie si de cult, pana la ultimele publicatii de orice tip si pe orice suport. Fondurile sale se cifreaza la peste 10 mil. de unitati, dintre care 3,6 mil. de monografii si 5,3 mil. de publicatii seriale, avand colectii speciale, intre care colectia de manuscrise este cea mai bogata din tara, iar cele de stampe, de numismatica, de harti sunt puncte de referinta in domeniu. Biblioteca efectueaza schimburi de publicatii cu alte institutii din strainatate, dar este si nucleul unei vaste retele formata din bibliotecile filialelor Academiei Romane si ale institutiilor de cercetare ale acesteia.
sursa: Dictionarul Monumentelor si Locurilor Celebre din Bucuresti

Leave a Reply