Aparitia, evolutia si involutia Leului

Leul exista ca moneda din 1867. La 19 ianuarie 1881 incepea sa circule din mana-n mana prima bancnota romaneasca, cea de 20 de lei. Este suficient sa te uiti la colectia leilor de la prima aparitie si pana azi pentru a intelege cum s-a scris istoria in spatiul romanesc.

Leii au fost la inceput precum francii francezilor. Aceeasi valoare, acelasi gramaj de aur. Razboaiele mondiale i-au transformat, i-au schimonosit, ajungand la un moment dat cea mai mica bancnota care a existat vreodata in lume (cat un timbru postal).
Comunismul, care intre altele isi propunea ca tel suprem o societate fara bani, a avut parte de bancnota cu cea mai mare valoare scriptica din istoria Romaniei: cinci milioane de lei. Era inflatia de dupa al Doilea Razboi Mondial. Au urmat „balcestii” si „vladimirestii”, celebrele bancnote de 100 si de 25 de lei. Apoi, liberalizarea pietei a adus o avalansa de emisiuni monetare. Intre 1990 si 2003, aproape in fiecare an au aparut noi monede si bancnote. Si totusi, mai mult decat oricand, lumea a continuat sa se planga ca n-are bani.
Mai jos este istoria banilor pe care i-am avut.

De ce-i zice leu?
La mijlocul secolului al XVII-lea, in plin declin politic al Tarii Romanesti si Moldovei, piata monetara e invadata de mai multe monede straine. Cea mai cunoscuta a devenit insa talerul olandez (leeuvendaalder), care avea gravat pe una dintre fete un leu. „Leii olandezi” au fost folositi mai bine de un secol. Popularitatea lor a fost atat de ridicata incat, chiar si dupa retragerea din circulaţie, au fost identificati in popor cu notiunea de moneda. Asta a durat cam doua veacuri, pana cand leul primeste certificat de nastere. La 22 aprilie – 4 mai 1867 apare legea care infiinteaza sistemul monetar romanesc. Si tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale in bani, si nu in paralel, ca pana atunci. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 si 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 si 2 lei, precum si cele de 50 de bani erau din argint. Pana la infiintarea Monetariei statului (1870), primele monede au fost batute la Birmingham si la Bruxelles.


Carada, el e „tatal banilor”!
Eugeniu Carada a fost capul limpede care s-a ocupat de tot ce inseamna inceputurile Bancii Nationale a Romaniei: de la legea de functionare (17 – 29 aprilie 1880), pana la constructia cladirii si fabricarea primelor bancnote. In iulie 1880, de la Paris, el trimitea o epistola catre tara: „Am proces la demersurile necesare spre a asigura fabricarea hartiei pentru biletele Bancii Nationale a Romaniei. Cea dintai si cea mai importanta lucrare este fabricarea panzelor, filigranul fiind astazi aproape singura garanta reala a hartiei fiduciare (n.r. – cu valoare conventionala)”.

De la Paris, Carada s-a intors cu un maldar de bani. Banii Romaniei: 900.000 de bilete de 20 de lei, 300.000 de bilete de 100 de lei si 25.000 de bilete de 1.000 de lei. Tot Carada a ales culoarea albastra a banilor, efigia imparatului Traian si personificarea Romaniei ca mama in mijlocul fiilor ei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval, tocmit tot de Carada, acolo, in Franta.
Eugeniu Carada (1836-1910) a fost un scriitor, om politic si economist roman. Pe langa eforturile de intemeiere a Bancii Nationale Romane, a redactat prima Constitutie romaneasca, in 1866. Carada a fost mason si membru al Partidului National Liberal. Vreme de 30 de ani a fost slujbas al B.N.R., dar nu a acceptat niciodata functia suprema, de guvernator.

La inceputul secolului al XX-lea, Romania avea 6,5 milioane de locuitori. O societate polarizata in care banii se invarteau aproape exclusiv in marile orase. Ziarele epocii dezvaluie un mediu citadin consumerist si mercantil. Sapunuri, pudre, solutii-minune impotriva caderii parului inundau paginile ziarelor.

Primul Razboi Mondial va curma avantul capitalist. Leul cade in mainile armatelor germane, odata cu Bucurestiul, la 6 decembrie 1916. Intre 1917 si 1918, nemtii tiparesc lei printr-o banca cu capital german: Banca Generala Romana. Refugiat la Iasi cu intreg Guvernul, Ministerul de Finante emite la 1917 cea mai mica bancnota din lume, recunoscuta ca atare si de Cartea Recordurilor: bancnota de 10 bani, cu efigia Regelui Ferdinand. Are dimensiunile de 27,5 x 38 de milimetri, ceea ce inseamna ca este cat un timbru postal.

Dupa Marea Unire au fost unificate monedele romanesti si cele straine, care circulasera in noile teritorii romanesti (corona austro-ungara in Transilvania, rubla Romanov in Basarabia si Lvovul in Bucovina). S-a facut si paritatea cu leul german care a circulat in perioada ocupatiei germane. Toate astea, dar mai ales pierderile din timpul Primului Razboi Mondial au facut ca leul sa scada mult comparativ cu francul francez: in 1920, francul si leul nu mai erau la paritate. Moneda franceza echivala cu 2,5 lei. In 1922, preturile crescusera de 22 de ori fata de nivelul la care erau in 1916. Anii ’30 au fost ani negri pentru leu, totul culminand cu marea criza financiara. Crahul bursier de la New York (29 octombrie 1929) s-a repercutat si asupra leului. Am avut falimente rasunatoare: Banca Generala a Tarii Romanesti, Banca Marmorosch Blank & Co, sau Banca Berkovitz. Populatia activa a Romaniei a fost afectata direct prin reduceri salariale succesive: 10-23% in 1930, 15% in 1932, 10% in 1933.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au fost retrase de pe piata monedele de nichel pentru a fi utilizate in industria de armament. Au fost inlocuite cu monede de zinc. Iar pe parcursul razboiului leul a intrat intr-un nou proces de devalorizare. Sfarsitul anilor ’40 sunt cei mai grei din istoria leului. Inflatia galopeaza ca pe Hipodromul de la Ploiesti.

In 1947 este emisa bancnota cu cea mai mare valoare scriptica din istoria Bancii Nationale a Romaniei: cinci milioane de lei. Pe acest fond, in 1952 apare o noua lege monetara si banii isi schimba din nou infatisarea, iar un 1 leu nou este calculat la 20 de lei vechi. Apar pe bancnote muncitorii, taranii si personajele istorice care conveneau doctrinei comuniste: revolutionarii avant la lettre Tudor Vladimirescu (25 de lei) si Nicolae Balcescu (100 de lei). Pe revers: triumful industrializarii si mecanizarea agriculturii. Sistemul economiei de piata este aspru criticat in tratate de economie si ironizat in „opere” literare. Pana in 1989, banii stagneaza.

In 1966 B.N.R. umbla la designul banilor si il introduce pe Alexandru Ioan Cuza pe „hartia” de 50 de lei. Intre 1990 si 2003 se emit aproape an de an noi monede si bancnote. „Hartiile” pornesc de la 200 de lei (emisie 1992, cu chipul lui Grigore Antipa) si ajung la 1.000.000 de lei (emisie 2003, cu chipul lui Ioan Luca Caragiale).

In 1999, Romania devine prima tara din Europa care emite bani pe suport de plastic (polimer). Au fost acele bancnote speciale de 2.000 de lei, emise cu ocazia eclipsei totale de soare. Pana azi, Romania e singura tara de pe Batranul Continent care foloseste bani din plastic. Asemenea bancnote se mai pot intalni in Asia, Australia si Canada. Bancnota de plastic are multe avantaje: este mult mai greu de falsificat decat bancnota de hartie si se deterioreaza mai greu. Dupa introducerea bancnotelor de plastic, Romania nu a inregistrat falsuri profesioniste.

sursa: Terra Magazin

Leave a Reply