Bujorul

Floarea Nationala a Romaniei

Romanii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori si, cu toate acestea, nu avem inca, in mod oficial, o floare nationala. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori nationale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizata printr-un act legislativ care sa oficializeze floarea nationala.
Toate natiunile puternice, precum si aproape toate tarile lumii, au una sau mai multe flori nationale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura si traditiile lor (cei din SUA au trandafirul ca floare nationala, fiecare stat avand la randul sau o alta floare care il defineste si reprezinta; Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua, poporul japonez are ciresul ornamental, scotienii au floarea de scaiete, Franta iubeste irisul, Austria prefera floarea-de-colt, Spania are garoafa rosie, iar canadienii au frunza de artar drept „floare” nationala, plasand-o chiar pe drapel).


Comunitatea Bujorul Romanesc, care reuneste acum aproape 11.000 de membri, a luat fiinta in mai 2015, initiata de Cristina Turnagiu Dragna si Andreea Tanasescu, pentru a sustine studiile si propunerile mediului academic romanesc, ce a initiat demersul de a declara bujorul drept floare nationala si emblema florala a Romaniei.

De ce este necesar sa avem, in mod oficial o floare nationala? Pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani mai bine decat o facem noi prin cuvinte. Propunerea ca bujorul sa fie declarata floarea nationala a Romaniei, de catre forul legislativ al tarii, se bazeaza pe date istorice, estetice, lingvistice, toponimice, etnologice si etnografice, pe nevoia de a avea o floare nationala care sa exprime identitatea noastra, alaturi de alte simboluri nationale, dar si pe exemplul oferit de alte state, care au ales in mod oficial o floare care sa le reprezinte.

Grupul de profesori si cercetatori ai USAMV Bucuresti, de la Facultatea de Horticultura, au lansat la inceputul lunii iunie 2013, in cadrul Conferintei Internationale „Agriculture for life, Life for agriculture”, propunerea titularului disciplinei Floricultura, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL sa fie proclamat oficial, de catre statul roman, floarea nationala a Romaniei. Pledoaria are peste 110 de pagini de argumente pentru alegerea BUJORULUI drept emblema florala nationala.

Iata cele mai importante argumente:

I. in tara noastra cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potential biologic si ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica) in rezervatii protejate de lege (Zau de Campie – Mures, Stoicanesti –
Olt, Troianu – Teleorman, Plenita – Dolj, Comana – Giurgiu), izolat in padurile din Dobrogea (intre Tuzla si Mangalia, Babadag, Niculitel, Baia) si insular in Muntii Macinului;
II. pe langa speciile spontane, se intalnesc si specii cultivate intr-o varietate insemnata de forme si culori, mai exact 3 specii cultivate (Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate pana in prezent;
III. gratie frumusetii plantelor (indeosebi a florilor) si a calitatilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologica, adaptabilitate ecologica), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor si gradinilor publice;
IV. florile de bujor sunt foarte indragite la nivelul intregii tari, fiind extrem de des cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal;
V. bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere si comparatie in traditiile poporului roman, pe intreg teritoriul sau in istoria, muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si arhitectura poporului roman, bujorul semnificand, in toate asocierile, frumusetea, sanatatea, vigoarea, tineretea sau sfiala;
VI. in cinstea bujorului se organizeaza anual festivaluri si sarbatori populare in zone diferite ale tarii, pe intreg teritoriul Romaniei;
VII. in constiinta poporului roman, frumusetea fizica si spirituala sunt asociate adesea cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea larga a numelui Bujor si a derivatelor sale ca nume de familie, prenume, nume de localitati, nume de strazi, nume de pasari si animale etc. (statistica recenta arata ca pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor, iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);
VIII. folclorul romanesc abunda in cantece in care tema bujorului este prezenta in toate regiunile tarii (in special la inceputul versurilor, in comparatii sau in refrene, deseori cand trebuie sa se creeze o rima cu termenul dor;
IX. tema bujorului este larg raspandita printre semnele decorative sau reproduse pe covoarele traditionale, costume populare si alte obiecte apartinand culturii traditionale sau de artizanat, extrem de frumoase, fapt ce dovedeste aprecierea deosebita de care se bucura bujorul la nivel national din cele mai indepartate timpuri;
X. pe langa utilizarea ornamentala, bujorul este folosit in scop medicinal si cosmetic (radacina de Paeonia Lactiflora);
XI. frumusetea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestora de catre poporul roman face ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa si a altor tipuri de aranjamente florale de exceptie;
XII. aceeasi frumusete, dar si semnificatia data de cultura populara a bujorului (sanatate, vigoare, dragoste, implinire) face ca la baia de dupa botezul nou-nascutului sa fie folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii de bujor;
XIII. purpuriul inedit, pe care varietatea Paeonia Peregrina o are (cunoscut in unele medii ca Var. Romanica), este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea, Bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora Ziua Veteranilor pe 29 aprilie si pe 11 noiembrie, precum si pentru a onora eroii cazuti in teatrele de operatiuni si pe teritoriul Romaniei.

DESPRE BUJORUL ROMANESC

Bujorii din speciile Paeonia Peregrina (de padure) si Paeonia Tenuifolia (de stapa) se afla pe „Lista Rosie a plantelor superioare” (flora spontana endemica rara, vulnerabila sau pe cale de disparitie) a Institutului de Biologie. In Romania sunt intalnite cinci specii salbatice de bujori, doua rosii: bujori de padure si de stepa si alte trei varietati roz (Paeonia Mascula – bujorul de munte, Paeonia Oficinallis – varietatea Banatica, Paeonia Daurica) si se cultiva trei specii: Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora (originar din China) si Paeonia Suffruticosa (originar din China – specie arbustiva).

Pana in prezent sunt declarate 5 arii protejate ale bujorilor salbatici – instituite de regula prin HG incadrate in categoria IV IUCN – rezervatie botanica (IUCN Internationala Union for Conservation of Nature, are categorii de la I-VI, bujorii sunt incadrati in categ. III – monument al naturii, arie restransa, protejarea unei formatiuni naturale deosebite ori categ. IV – arie pentru managementul habitatelor si speciilor, arie restransa cu protejarea speciilor clar definite si actiuni de mentenanta si pastrarea starii de conservare ) cu management „aprobat si supravegheat” de Agentia Nationala pentru Arii Protejate.


Rezervatiile naturale de tip floristic pana in mai 2016:
Zau de Campie – Mures, custode voluntar Octavian Calugaru;
Comana – Giurgiu , rezervatia Padina Tatarului din cadrul Parcului Natural Comana;
Troianu – Teleorman, custode Directia Silvica Alexandria, 71 ha;
Plenita – Dolj, 45,9 de ha de padure;
Rezervatia de Bujori ai Academiei Romane – Stoicanesti, Olt, 45,9 ha.
In afara acestor zone sunt si alte zone in care cresc salbatic bujori, nedeclarate, neprotejate: Enisala –Tulcea, Muntii Macinului din Tulcea sunt Parc National, dar nu au delimitata zona de protectie a bujorilor, in Bihor, in Galati – Padurea Breana Roscani in grija AJPS Galati nu are marcaje etc.

Obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – in vederea sustinerii declararii bujorului drept floare nationala si emblema florala a Romaniei sunt:

1. declararea Bujorului drept floarea nationala a Romaniei si emblema florala a Romaniei;
2. protejarea speciilor de bujori salbatici ce se mai afla in rezervatiile naturale, identificarea unor noi arealuri, protejarea si dezvoltarea lor;
3. amenajarea de noi spatii in parcurile si gradinile publice din Romania, in care sa fie cultivate specii de bujor romanesc si alte specii indragite in vederea cresterii interesului, admiratiei si aprecierii pentru floarea nationala;
4. informarea – in vederea educarii publicului privind importanta si prezenta bujorului in constiinta, cultura si traditia poporului roman si a intelegerii importantei asocierii imaginii de tara cu o floare frumoasa, majestuoasa, bogata, viguroasa si demna;
5. reinvierea respectului pentru cultul eroilor neamului si sentimentului de mandrie nationala prin purtarea cocardei cu bujor romanesc si tricolor in fiecare dintre cele trei zile dedicate eroilor (de Inaltare, in 28 aprilie si in 11 noiembrie), precum si la sarbatorile nationale;
6. reinvierea interesului pentru cultivarea bujorului in camp sau in sere, avand in vedere interesul crescut si aprecierea foarte mare pentru aceasta floare din partea floristilor, mireselor, decoratorilor, publicului larg si utilizarea plantei de bujor si in alte scopuri decat cel ornamental: medical, medicinal si cosmetic;
7. crearea unor spatii dedicate bujorilor din speciile Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica in fiecare Gradina Botanica din tara pentru promovarea si studierea florii nationale si a speciilor sale spontane din flora Romaniei;
8. crearea unor premii, decoratii si medalii care sa recunoasca eforturile depuse de persoane fizice, persoane juridice, institutii publice sau locale pentru protejarea speciilor de bujor salbatic, pentru dezvoltarea rezervatiilor de bujori salbatici si pentru eforturi, actiuni si initiative ce au sprijinit obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – The Romanian Peony – si ale Societatii Romane a Bujorilor / Asociatiei Bujorul Romanesc.

PARTENERIATE ALE COMUNITATII BUJORUL ROMANESC

Sustinatorii demersului sunt toti profesorii titulari ai catedrelor de Floricultura ale tuturor Universitatilor de Horticultura din Romania:
1. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti;
2. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Cluj;
3. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Iasi;
4. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din Constanta;
5. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara a Banatului „Regele Mihai I al Romaniei” din Timisoara;
6. Facultatea de Agricultura si Horticultura din Craiova;
si
7. Asociatia Antreprenorilor din domeniul floristic – care au ales ca emblema Bujorul Romanesc;
8. Asociatia Romana pentru Protocol si Ceremonial – care va introduce in recomandarile sale utilizarea bujorului in buchetele de flori folosite in protocol si ceremonial;
9. Asociatia La Blouse Roumaine – care sprijina demersul;
10. Asociatia Europas;
11. Revista NUNTA;
12. Oficiul National pentru Cultul Eroilor;
13. Asociatia Invictus.

Pentru anul 2017, comunitatea „Bujorul romanesc” isi propune ca plan de activitati:

1. imbunatatirea colectiei de bujori a Facultatii de Horticultura din Bucuresti. Stadiu: realizata si in 2016 (cu ajutorul partenerului nostru ANTHESIS – importator si producator de bujori), am dotat facultatea cu trei noi specii de bujori;
2. crearea „Societatii Romane a Bujorilor” (grup de voluntari care sa sprijine cresterea si dezvoltarea unor proiecte, produse, aplicatii si evenimente care sa creasca interesul si aprecierea pentru bujor, floarea nationala a Romaniei;
3. crearea in luna mai 2017 a primei expozitii / concurs de design floral ce va avea in centrul sau floarea de bujor. Stadiu: suntem in discutii pentru organizarea unei expozitii impreuna cu Porta Communication;
4. crearea in Bucuresti a unei gradini publice dedicate florii nationale si administrat de catre Societatea Romana a Bujorilor. Stadiu: la inceputul anului 2017 vom solicita public alocarea unui spatiu pentru crearea Gradinii Publice a florii nationale;
5. crearea unui grup de lucru pentru intocmirea unui Raport de cercetare si a Studiului de fundamentare in vederea declararii bujorului drept floarea nationala a Romaniei (specialisti in botanica, horticultura, etnologie, folclor, istorie, estetica, lingvistica, toponimie, etnografie, cosmetologie, floristica, istorie, istoria artelor, geografie etc.);
6. oferirea primelor diplome si titluri de Ambasadori ai Bujorului Romanesc unor personalitati ce au sprijinit obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – The Romanian Peony, au actionat pentru protejarea speciilor de bujor salbatic, pentru dezvoltarea rezervatiilor de bujori salbatici. Stadiu: A fost intocmita lista personalitatilor: Florin Toma (USAMVB), Otilia Sava (MapN), Octavian Calugaru (Zau de Campie), Violeta Alexandru (MCPDS);
7. crearea primei colectii regale de bujori la Palatul Elisabeta si la Castelul de la Savarsin. Stadiu: lucram la prezentarea initiativei catre Casa Regala a Romaniei, preconizam plantari in lunile septembrie, octombrie si noiembrie 2017.

Remarcabilul demers al comunitatii online ce isi propune sa sustina declararea oficiala a BUJORULUI – Floarea Nationala a Romaniei a initiat si o petitie online care poate fi semnata AICI:

Comunitatea Bujorul Romanesc:
https://www.facebook.com/bujorulromanesc/

Autor: Cristina Turnagiu Dragna

Leave a Reply