Castelul-Calendar

Castelul baronului Istvan Ugron sau „Castelul-Calendar” se afla in localitatea Zau de Campie, in judetul Mures. Din pacate, Castelul-Calendar, unic in Romania, a fost prins in mrejele timpului si abandonat de autoritati.

Imaginea de ansamblu a castelului contureaza un loc plin de mister si ascunde o poveste de dragoste care continua sa rasune prin arhitectura si modelul incomparabil al cladirii.

Castelul din Zau de Campie a fost gandit dupa principiile unui calendar: are 365 de ferestre, cate zile sunt intr-un an, 4 turnuri, la fel ca numarul anotimpurilor, 52 de camere, cate saptamani sunt intr-un an, 7 terase – numarul zilelor dintr-o saptamana si 12 holuri, care isi gasesc corespondent in lunile anului.


Acest monument pretios al Romaniei a fost construit de Istvan Ugron, pe atunci fiind ambasadorul Austro-Ungariei in Rusia, care a ordonat sa fie ridicat ca dovada a iubirii vesnice pe care o avea pentru una dintre fiicele tarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Baronul nu a reusit sa duca la bun sfarsit pretentiile printesei, aceasta cerundu-i sa paveze drumul catre castel cu bani de aur. Cativa ani mai tarziu, in 1917, tarul Nicolae al II-lea si intreaga sa familie au fost ucisi de catre sovietici.

Cuprins de o adanca durere, baronul s-a retras din viata publica cu inima sfasiata de intristare din cauza iubirii sale neimplinite.

Castelul Iubirii a fost nationalizat in perioada comunista devenind, pe rand, sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoza, scoala, depozit de cereale si casa de copii. Monumentul invaluit de o iubire platonica apartine, in prezent, Consiliului Judetean Mures, dar este in administrarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Castelul este momentan inchis, avand doar posibilitatea sa-l admiram din exterior si sa facem o plimbare prin curtea incarcata de mituri si legende.

Un monument unic in Romania, Castelul-Calendar te poate conduce pe valul istoriei, ajungand la granita lumii medievale, in care orice aspect al vietii era ghidat de o legenda.

Autor: Andreea Stefania Susala

Leave a Reply