Cimitirul Vesel din Sapanta
Cimitirul Vesel din Sapanta este cel mai cunoscut obiectiv turistic maramuresean din lume. Este clasat pe primul loc in topul monumentelor funerare din Europa si pe al doilea din lume dupa „Valea Regilor” din Egipt. De asemenea, este un monument istoric cu valoare nationala si internationala. Cimitirul Vesel este localizat in partea de nord a Romaniei, la granita cu Ucraina, in inima Maramuresului, in satul Sapanta. Acest sat a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1373.
In 1935, la indemnul preotului greco-catolic Grigore Ritiu, care era profesor de limba romana si latina, Stan Ioan Patras a realizat partea verticala a crucilor cu loc pentru epitaf. Acesta a imbinat, pe crucile de la Sapanta, talentul sau de pictor, sculptor si poet.
Pe parcursul a 50 de ani, Stan Ioan Patras a creat sute de cruci, iar dupa moartea sa, in 1977, munca a fost continuata de catre ucenicul sau, Dumitru Pop Tincu. Artistul este si el inmormantat in acest cimitir, crucea sa fiind una dintre principalele atractii. Mai mult de atat, la 200 de metri se afla Casa Memoriala Stan Ioan Patras.
Se spune ca atitudinea vesela in fata mortii era un obicei al dacilor. Acestia credeau in viata vesnica, moartea fiind pentru ei doar trecerea in alta dimensiune. Nu vedeau moartea ca pe un sfarsit tragic, ci ca o sansa de se intalni cu Zeul Zamolxe.
In multe regiuni ale Romaniei, dupa datina traditionala, plecarea celui decedat se face cu voie buna. Priveghiul este considerat ca fiind ultima petrecere la care participa atat cel decedat, cat si cei pe care ii lasa in urma.
Observand lucrurile din aceasta perspectiva, Stan Ioan Patras a incercat sa schimbe in lucrarile sale esenta vietii decedatului, intr-un mod vesel, care sa-l ajute pe fiecare om sa inteleaga moartea ca pe o viata noua.
La inceputul prelucrarii artistice a lemnului, artistul Stan Ioan Patras enumera numele, varsta si ocupatia celui decedat. Dupa aceea, a compus epitafuri care ajung de la 2-3 versuri pana la 11 versuri. Doi ani mai tarziu, apar imaginile realizate in basorelief.
Imaginile de pe cruce evidentiaza o scena seminificativa din viata defunctului. De obicei, acestea arata meseria persoanei respective: padurar, vanator, taietor de lemne, bucatar, agricultor. Femeile sunt ilustrate facand paine, tesand corsare, torcand lana.
Daca o persoana a murit din cauza unui accident, pe cruce va aparea pictata scena intamplarii tragice.
Epitafurile scrise pe cruci lauda sau mustra caracterele si viata pe care au avut-o cei care au trecut in nefiinta. Astfel, putem remarca texte cu nota ironica, evidentierea viciilor din timpul vietii.
Combinatia multicolora a crucilor, precum si textul hazliu, au adus renume Cimitirului de la Sapanta, denumindu-l Cimitirul Vesel.
De asemenea, culoarea albastra este cea care domina acest loc unic prin atmosfera sa.
Cimitirul Vesel este unic in lume si atrage multi turisti. Sunt multe cruci care provoaca amuzament si care au devenit faimoase. Un exemplu este crucea pe care sunt inscriptionate niste versuri despre o soacra:
„Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceau eu si cetea ea.
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti,
Ca acasa daca vine
Iara-I cu gura pa mine.
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea.”
Presa britanica a clasat Cimitirul Vesel din Sapanta pe locul patru in topul celor mai renumite cimitire din lume.
Pe crucea lui Stan Ioan Patras, fondatorul cimitirului (1908-1977), sunt scrise urmatoarele:
„De cu tanar copilas
Io am fost Stan Ioan Patras
Sa ma ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Cate zile am trait
Rau la mine n-au dorit,
Dar bine cat-am putut
Orisicine mi-a cerut
Vai saraca lumea mea
Ca greu am trait in ea,
De la paisprezece ani
Trebuia sa castig bani
La lucru greu de padure
Cu tapin si cu sacure.
Tata-n razboi a plecat
Inapoi n-o inturnat.
Trei copii noi am ramas
In lume cu greu nacaz.
Vrut as fi sa mai traiesc
Si planul sa mi-l plinesc.
Din saizeci si noua tari
M-au vizitat pana ieri.
Din conducatori de stat
Foarte multi m-au vizitat
Si de acum cand or veni
Pe mine nu m-or gasi.
Si le doresc la toti bine
Care au fost pe la mine
Ca viata o lasai
La 69 de ai.
Crucea mea cand s-a lucrat
Care eu mi-am comandat
Doi elevi ce-au invatat
Mi-au facut lucru pe plac:
Turda Toader, Stan Vasile
Dumnezeu Sfantu sa-i tie.”
Cimitirul de la Sapanta este o carte valoroasa, care dezvaluie viata si moartea sapantenilor intr-un mod original, cu o perspectiva diferita despre sfarsitul vietii pe Pamant.
Taxa de vizitare este accesibila, doar 5 lei de persoana. Exista si o taxa foto de 5 lei, respectiv una video de 10 lei.
Autor: Andreea Stefania Susala
