Expozitia IA AIDOMA
Semne Cusute si Muzeul National al Taranului Roman anunta prelungirea expozitiei IA AIDOMA pana duminica, 8 ianuarie 2017. Expozitia s-a bucurat de o receptie favorabila, atat in mediul online, cat si pentru publicul vizitator, a provocat si starnit bucuria si curiozitatea vizitatorilor de a revizita un patrimoniu exceptional, reconstituit cu pasiune si mestesug de comunitatea Semne Cusute.
40 de camasi romanesti, ce se afla pastrate peste granite, in marile muzee ale lumii, au fost aduse „acasa” si in timpul prezent prin replici numite „aidoma”.
Este singurul fel in care aceste camasi pot fi admirate de publicul interesat, dat fiind ca originalele nu sunt expuse in expozitiile permanente, ci sunt pastrate in depozitele acestor muzee. Cele 33 de autoare care le-au readus la viata sunt membre ale comunitatii SEMNE CUSUTE in ACTIUNE, grup constituit pe Facebook in martie 2014, la initiativa arh. Ioana Corduneanu, si care numara acum peste 15.500 de membri: prima si cea mai mare Sezatoare Virtuala.
In prima faza, camasile au fost identificate in colectiile: Metropolitan Museum, NEW YORK; Muzeul de Textile, CANADA; Muzeul Etnografic GENEVA; Muzeul de Textile LYON; Muzeul Horniman, UK; Muzeul de Etnografie, SANKT PETERSBURG – dar si in colectii private.
O mare provocare a fost reconstituirea modelelor dupa fotografii, unele dintre ele fiind alb-negru, din anii 1920. Apoi, pentru realizarea camasilor, provocarea a fost rezolvarea ecuatiei ce tine compozitia in echilibru: adaptarea modelului in functie de panza si de fibre, gasirea pasului ideal de cusatura, ritmarea si incadrarea modelelor astfel incat sa rezulte proportiile corecte. Un alt efort a fost respectarea cromaticii si a materialelor folosite si in trecut: arnici, matase, lanita, fir de aur si argint, panglica fina de cupru suflata cu argint, fluturi de aur. Camasile s-au lucrat cu puncte de cusatura vechi, folosite la noi inainte de aparitia cruciulitelor si a stilului „artizanat”.
Expozitia isi doreste sa deschida un orizont nou in ceea ce priveste Arta Taraneasca, demonstrand ca, in 2016, broderia este un „hobby” cat se poate de romanesc, de firesc si de urban. In cadrul expozitiei va fi explicat procesul frumos si laborios prin care trece panza pentru a deveni ie. Se vor prezenta tehnici de cusut declarate iesite din uz acum 100 de ani, ce au fost recuperate si readuse in actualitate, in cadrul grupului de cusut.
Aceasta expozitie demonstreaza ca oamenii au nevoie de muzee: pentru a se inspira, pentru a se regasi, pentru a invata, pentru a se exprima, pentru a socializa.
Expozitia va putea fi vizitata la Sala Tancred Banateanu de la Muzeul National al Taranului Roman, pana pe 8 ianuarie 2017, intre orele 10 si 18. Luni este inchis.
Intrarea este libera.