Maria Tanase

„Pasarea maiastra”

Trebuie sa-ti marturisesc ca nu cant niciodata un cantec pe care sa nu-l iubesc, dar e drept ca printre ele am totusi unele care-mi sunt mai dragi decat altele. Nu stiu exact de ce, poate ca ele vorbesc in ritmul cald al doinelor de trecutul si dorurile taranilor nostri. Altele, poate ca ele vorbesc de zilele noastre, de implinirea nazuintelor.”

Maria Tanase, una dintre cele mai valoroase artiste ale Romaniei, s-a nascut in Bucuresti, pe 25 septembrie 1913, in mahalaua Caramitarii de Jos. A avut o copilarie grea si a fost nevoita sa renunte la scoala in clasa a III-a.

„Pasarea maiastra”, cum o numea Nicolae Iorga, a pasit pe scena pentru prima data in 1921, in fata publicului de la Caminul Cultural, la serbarea care reprezenta sfarsitul anului scolar. Debutul sau artistic a avut loc la Teatrul de Revista condus de renumitul Constantin Tanase.

Apare in revista „Carabus-Expres”, din 2 iunie 1934, cu numele de scena – Mary Atanasiu. In acelasi an, imprima „Mansarda” (romanta de Nello Manzatti), la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.

Despre cantecul romanesc, Maria Tanase spunea: „Interpretandu-l, e cea mai mare satisfactie pe care am trait-o in lume. E sensul daruirii mele colectivitatii.”

La doar 25 de ani, Maria Tanase era o voce care rasuna in toata Romania. Si-a castigat notorietatea la Viena, orasul in care a facut public primul ei disc.


In vara anului 1936 imprima celebrele cantece populare „Cine iubeste si lasa” si „M-am jurat de mii de ori”, la casa de discuri „Columbia”, sub indrumarea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner. Dupa aceste inregistrari, cantareata Maria Tanase colinda tara in lung si in lat, apoi merge in strainatate pentru a sustine o serie de turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franta si America.

De asemenea, Nicoale Iorga a invitat-o sa cante la inchierea cursurilor de vara de la Valenii de Munte, in septembrie 1938. In urma unei audiente la Hanul Ancutei, al carui juriu era constituit din nume celebre precum Constantin Brailoiu, Mihail Jora, George Cantacuzino, a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc pe continentul american, la Expozitia Internationala de la New York, in 1939. A cantat in fata presedintelui American H. Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi si George Enescu.

In anii ’40, in perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si datorita faptului ca il avea in cercul sau de prieteni evrei, printre altii, pe Harry Brauner. Matritele discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea a venit din partea unui demnitar strain, care a dorit sa asculte muzica populara interpretata de Maria Tanase.

In anul 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai tarziu – titlul „Artist emerit”. Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura folclorica. Mai mult de atat, aceasta a fost transferata in functia de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului” din Targu Jiu.

Desi ii placea sa traiasca in lux, sa se bucure de noul statut de regina a cantecului popular romanesc, Maria Tanase nu si-a uitat originile, iar in preajma apropiatilor, in intimitate, redevenea fata simpla din mahalaua caramidarilor.”, afirma Ileana Constantinescu, interpreta de muzica populara.

Maria Tanase a iubit si teatrul. A jucat pe scena Teatrului Municipal in „Cadavrul viu”, de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945), dar si in „Horia”, de Mihail Davidoglu (1956). A cantat in opereta „Mascota”, de Edmond Audran, si a detinut rolul principal din comedia muzicala „Sfinxul de la Hollywood”, de Ralph Benatzky.

Tudor Arghezi scria ca nici diavolul nu calca silaba romaneasca si cantarea precum Maria Tanase, iar Mihail Sadoveanu spunea ca se regaseste cu tot ce e mai bun in fiecare melodie de-a ei.

Maria a iubit. Sfida canoanele vremii. Avea un limbaj colorat si nu se jena sa ceara ce-i placea. Cucerea rapid si parasea la fel de repede. Ardea pasiunile asa cum ardea pe scena.”, spunea prietena ei, Aurora Sotropa.

Maria Tanase se stinge din viata la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plamani. Inainte sa moara, aceasta a dictat unui notar ultimele sale dorinte:

Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool sa fie la dispozitia medicilor daca vor considera ca este cazul sa se foloseasca de el la autopsie. Una dintre cele doua camasi albe de matase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub rochia de pichet alba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe cap sa-mi puna pichetul de coltar alb, iar in picioare ciorapi albi scurti. Daca se va putea si nu va fi greu as vrea ca pe un drum secetos si dornic de apa sa se faca o fantana si in loc de acele parastase, pe care le interzic, din cand in cand sa fie ajutat cate un student si o studentă cu plata cantinei sau a posibilitatilor de masa si sa nu fie nimeni trist. Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar daca unora le-am stat greu in drum si au considerat sa ma cunoasca dupa placul lor si nu dupa caracterul si firea mea. Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata, linistita, sanatoasa si in voie buna!”, acestea au fost ultimele cuvinte scrise de Maria Tanase.

„Pasarea Maiastra a Romaniei” a plecat sa cante in ceruri.

Autor: Andreea Stefania Susala

Leave a Reply