RO-KIT

„un concentrat de Romania, in text si imagine”

O editie bilingva, in limba romana si engleza, RO-KIT dezvaluie inca de pe coperta I ca in carte este vorba despre „identitate romaneasca in 50 de componente”, iar pe coperta a IV-a se autodefineste ca „un concentrat de Romania, in text si imagine”.

RO KIT a aparut in 2015, la Editura Publica, cu o coperta roz fanat care are rolul de madlena.

Din argumentul cartii aflam ca a fost inspirata de un proiect similar din Buenos Aires, descoperit de Alexe Popescu, autorul ilustratiilor.

In esenta, RO-KIT prezinta prin mijloace minime de exprimare specificul Romaniei, in 50 de cadre, aproape fotografice.

Autorul textelor este Doru Somesan, nascut pe 10 decembrie 1980, la Bistrita, absolvent de psihologie si filozofie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. A coordonat colectiile de psihologie si cartea de non-fictiune de la Curtea Veche Publishing, iar intre 2011 si 2015 a facut parte din echipa editurii Publica.

Alexe Popescu s-a nascut pe 2 mai 1974, la Bucuresti, a studiat inginerie mecanica in limba franceza la Universitatea Politehnica din Bucuresti, apoi design grafic la Universitatea Nationala de Arta. Are experienta in diverse zone creative (fotografie, video art, publicitate, design de produs etc.), iar din 2007 face design grafic la editura Publica.

RO-KIT este o carte care provoaca in dublu sens. In primul rand, cred ca i-a provocat serios pe autori sa gaseasca (doar) 50 de „componente” care definesc Romania, insa au facut o treaba foarte buna, reusind sa surprinda, cu mult umor, viata romanilor intr-o paleta larga de culori si subiecte; pe de alta parte, ne provoaca pe noi, cititorii, sa gustam din madlena despre care vorbeam la inceput, sa ne amintim de copilarie, sa ne amuzam si, eventual, sa adaugam la acest clasament alte simboluri personale.

Intalnim cateva dintre simbolurile generatiilor de copii din anii ‘70 si ’80 (cheia la gat, coada la alimentara, omul cu punga, sticlele de lapte si iaurt, balconul inchis, bicicleta Pegas Kent), dar si simboluri ancorate in prezent (biscuitii Eugenia, covrigul, zacusca, micii, gratarul la marginea drumului, plicul, Vlad Tepes, Ion Luca Caragiale, Ateneul, Coloana infinita, Transfagarasanul, Sighisoara s.a.).


Balconul inchis

„In Romania, balconul inchis se foloseste fie drept extensie a unei camere, fie drept spatiu pentru depozitare. Cu termopan, lemn sau cadru de metal, un balcon inchis arata lumii natura relatiei pe care locatarii aleg s-o aiba cu exteriorul. Acestia mai degraba intra decat ies pe balcon.”

Bara de batut covoare

Bara de batut covoare reprezinta un arc de triumf in fata blocului. Era locul in care trei categorii sociale aparte isi faceau veacul: locatarii de la bloc care se prezentau la bara cu ligheanul de apa, covorul, peria de curatat si batatorul aferent; pustimea care transforma bara in te miri ce, poarta de fotbal, bara de bodybuilding si gimnastica sau loc de promenada; iar spre seara, pe bara, se intronau baietii de cartier sau indragostitii de ocazie.”

Coada

„Un scaunel pliant sau o sacosa semnaliza locul la coada si era metoda folosita pentru a pastra rand la mai multe cozi in aceeasi zi.”

Covrigul

„Relatia romanului cu covrigul transcede simplul raport pe care o fiinta umana il poate avea cu un aliment. O sintagma veche romaneasca vorbeste despre Pamantul Fagaduintei ca despre un loc in care cainii poarta covrigi atarnati de coada.”

Omul cu punga

„Omul cu punga este o prezenta des intalnita pe strazile din Romania. Cum un astfel de container era foarte greu de obtinut in perioada comunista, romanii si-au creat un obicei din a pastra si refolosi pungile: punga de 1 leu, pungla cu sigla Kent, punga de rafie, punga cu manere de metal sau punga handmade din panza.”

Statu-n poarta

„Statu-n poarta este modalitatea prin care taranul roman se pune la curent cu tot ce e nou in sat. […] Extrapoland putin lucrurile, statu-n poarta poate fi considerat versiunea analog de Facebook, in care poza de profil, header-ul si postarile isi gasesc corespondent in realitate.”

Zacusca

„Intinsa pe o felie de paine, zacusca provoaca placeri sanatoase pe timp de iarna, cum numai o salata de vara o poate face in anotimpurile calde, si este masa preferata a romanului in timpul postului.”

Coloana infinita

„Coloana infinita este una dintre cele mai apreciate lucrari ale lui Constantin Brancusi. […] Sculptura, cu o inaltime de 29,35 m, este o stilizare a stalpilor funerari specifici cerdacurilor caselor din Oltenia, iar sub aspect geometric, coloana este o insiruire a unui singur motiv arhitectural: un element romboidal, numit de Brancusi «margea».”

Sighisoara

„Sighisoara este un oras aflat in judetul Mures, Transilvania, si singura cetate medievala inca locuita din Europa de Est. Orasul incanta prin frumusetea arhitecturala si este o destinatie de neratat pentru oricine ajunge in inima Ardealului.”

Fiecare dintre cele 50 de simboluri alese de autori sa reprezinte Romania are o descriere succinta, fiind ilustrat simplu si expresiv, provocarea grafica fiind gasirea unei forme geometrice prin folosirea unei singure grosimi de linie. Sunt foarte reusite aceste reprezentari grafice, iar simplitatea liniilor si concizia textului ne invita la o calatorie interioara in cautarea propriilor amintiri si semnificatii pentru fiecare simbol prezentat.

Cartea RO-KIT este si o idee binevenita de cadou pentru aniversarile celor mai buni prieteni, fiind un pretext excelent pentru aduceri-aminte si discutii despre romanismul nostru inepuizabil; in acelasi timp, poate fi oferita romanilor care traiesc in afara tarii, dar si strainilor care pot surprinde mai bine ce ne defineste.

„Cele 50 de elemente identitare constituie una dintre limitarile autoimpuse. Prea putine pentru a acoperi intreg romanescul, dar un numar suficient cat sa ofere o imagine reprezentativa a Romaniei.”

Autor: Veronica Stancu

Leave a Reply