Salina Turda

Salina Turda s-a format in urma cu 13,5 milioane de ani, intr-o mare cu adancime redusa si un climat tropical. Stratul de sare, cu o grosime de 400 de metri, se intinde peste tot in subsolul Transilvaniei.

Primul document din Evul Mediu, care atesta existenta localitatii Turda, dateaza din anul 1075 si este legat de exploatarea sarii, ceea ce a dus la obtinerea unor privilegii si a determinat dezvoltarea asezarii ca un important centru comercial. Din pacate, localitatea Turda a suferit din cauza invaziei tatarilor, dar si-a revenit dupa extinderea exploatarilor de sare.

In a doua jumatate a secolului XIII-lea, in Turda au fost adusi colonisti sasi care au muncit la exploatarea salinelor. De asemenea, exploatarea era organizata in Camari de Sare care erau de doua tipuri: unele care efectuau exploatarea, depozitarea si transportul pana la apa, iar altele efectuau transportul pe apa si vanzarea sarii.

Dupa putin timp, in 1786, exploatarea si valorificarea sarii devin monopol de stat, dar apar unele probleme privind transportul sarii pe drumurile abrupte. Pentru rezolvarea acestei situatii se construieste, incepand cu 1853, galeria Franz Josef, fiind modernizate minele Terezia si Rudolf.

Cateva informatii importante cu privire la exploatarea ocnelor turdene sunt prezentate in a doua jumatate a secolului XIII-lea, in anul 1867, prin aparitia la Cluj a lucrarii mineralogului Johann Fridwaldszky: „Minero-Logia Magni Principqtus Transilvaniae”.

Mineralogul clujean prezinta in aceste ocne dorinta sa „de a putea prezenta cititorului icoana adevarata a acestor ocne de sare”. Despre aceasta ocna se spunea ca este atat de vestita incat aproape ca nu are egal in intregul rasarit.


Ocnele de la Turda numara cinci puturi mai importante, dintre care primul se numeste cel de sus, al doilea cel de jos, al treilea anumit cojocnean, al patrulea Sf.Terezia, iar al cincelea Sf. Antoniu. Diametrul bazei de sus numara 45 de stanjeni si doua picioare. Sarea din acest put este curata si doar rareori contine un usor amestec cu pamant, este sapata de 87 taietori, ajutati de 18 voluntari. Diametrul putului de jos numara 36 de stanjeni si sase picioare, iar inaltimea 53 de stanjeni. In ce priveste calitatea sarii nu se deosebeste cu nimic de putul de sus, fiind executat de 75 de taietori si 18 voluntari . Putul clujean are un diametru de 40 de stanjeni si inaltimea de 59 de stanjeni. In acest put lucreaza 63 de taietori impreuna cu 12 voluntari. Amestecul sarii cu pamant se micsoreaza din zi în zi, incat in curand se va scoate numai sare curata.”

Exploatarea sarii din Salina Turda a fost suspendata definitiv in anul 1932 din cauza dotarii tehnice primitive, a randamentului scazut si a concurentei altor saline ardelene.

S-a redeschis in anul 1992, in scop turistic, putand fi vizitata tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Terezia si Rudolf, dar si utilajele medievale bine conservate din mina, unice in Europa, precum fieraria, crivacul si moara de sare. De asemenea, se vede si Altarul, care este cioplit in peretele de sare, dar si Scara Bogatilor – o scara lucrata filigranat in lemn.

In perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2010 a avut loc modernizarea Salinei Turda. In urma acestui proces s-a creat o infatisare noua si o functionalitate extinsa a salinei.

In Mina Rudolf exista acum o sala de concerte, teren de sport, bowling, minigolf, o gondola imensa si un lift pentru persoanele care se deplaseaza mai greu.

De asemenea, in Mina Terezia s-a construit un debarcader pe lac cu barci, care permit plimbarea turistilor pe lacul salin. Exista sali de tratament, un amfiteatru si o roata panormaica de sare. In Salina mai exista un lac cu o solutie salina suprasaturata.

Autoritatile din Turda doresc sa investeasca in acest obiectiv turistic, intentionand sa realizeze un hotel unic, cotat cu cinci stele, cu servicii de cazare si terapeutice la cel mai inalt nivel, fiind amplasat deasupra Minei Anton.

Salina Turda devine, cu fiecare an, un punct turistic atragator. In prezent, accesul in salina se face in zona Lacurilor sarate Durgau, din strada Aleea Durgaului nr.7, traseul turistic cuprizand: galeria ce servea la transportul sarii (Galeria Franty Iosif), cu minele de exploatare a sarii, respectiv incaperile de tip clopot (Iosif si Terezia) sau trapezoidal (Rudolf si Ghizela) si crivacul (sala masinilor).

Salina Turda este deschisa de luni pana duminica intre orele 9:00 si 16:00. Pretul biletelor este de 30 de lei pentru adulti si 15 lei pentru copii, elevi, studenti si pensionari.

Autor: Andreea Stefania Susala

Leave a Reply