Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Sanpetru de vara

„Apostolul Petru a fost pescar in Betasaida. Inainte sa-l cunoasca pe Iisus, purta numele de Simon. Avea un frate, pe Andrei «cel intai chemat» la slujirea credintei. Petru se leapada de trei ori de Iisus, dar prin cainta isi ispaseste greseala si recapata, dupa Invierea Mantuitorului, vrednicia de a fi Apostol. In aceasta calitate propovaduieste Evanghelia, ajungand pana la Roma si intarind in credinta pe primii crestini. Scrie cele doua Epistole care ii poarta numele in Noul Testament. In anul 67, sub Imparatul Nero, este rastignit cu capul in jos si moare ca un mucenic.

Sanpetru de Vara are pereche pe Sanpetru de Iarna. Despre Sfantul Petru se stie ca il insoteste des pe Dumnezeu in drumurile sale pe pamant si ca tine Cheile de la poarta Raiului.

In aceasta zi se fac targuri si se da de pomana pentru morti. Se zice ca in ziua de Sanpetru apar licurici. De ce se posteste? Oamenii zic ca sfintii, aflandu-se odata pe pamant, au nimerit la o carciuma. Era chiar de ziua lor. Au dat peste niste oameni cu chef care jucau de stricau pamantul. Fara sa vrea, sfintii s-au pomenit ca intra in hora. Au jucat pana au obosit. Nu le-a placut. S-au gandit si au hotarat sa-i pedepseasca pe oameni pentru ca i-au facut sa joace fara voia lor. Au decis ca ziua sa le fie legata de un post.


Se zice ca Sfintii Petru si Pavel stau pe luna, unul de-a dreapta lunii si unul de-a stanga. Numele lui Petru este pus in legatura cu piatra. Petru fierbe, framanta trei zile piatra ca sa nu se strice campurile oamenilor.

La judecata, Petru se afla mereu alaturi de Dumnezeu. Este foarte sever cu betivii. Intr-o legenda se spune ca unul, Cucu, i-a furat caii lui Sanpetru. Ca sa-l ajute Dumnezeu ii da Sfantului caini voinici cu care sa-l prinda pe hot. In padure e intuneric bezna, Petru nu vede nimic. Se roaga si Dumnezeu ii trimite pe licurici. Caii tot nu i-a gasit, in schimb l-a blestemat pe cuc.

Apostolul Pavel a fost un om invatat, rabin. Se numea Saul si ii prigonea pe cei care marturiseau credinta in Iisus. In drum spre cetatea Damascului, are o vedenie in urma careia se converteste, devenind un zelos propovaduitor al credintei in Hristos. Face drumuri lungi si obositoare, este intemnitat si batut. Din Epistolele sale s-au pastrat paisprezece. Moare si el ca mucenic: i se taie capul cu sabia in ziua rastignirii lui Petru.”

Extras din cartea Ghidul sarbatorilor romanesti, de Irina Nicolau

Leave a Reply