Traditii de Sfantul Ilie

An de an, pe 20 iulie, crestinii ortodocsi il cinstesc pe Sfantul Prooroc Ilie, fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia in cetatea Tesve din Galaad, Israel.

Povestea crestina
Vechiul Testament spune ca Ilie a mers la curtea regelui Ahab si i-a vestit ca Dumnezeu ii va pedepsi cu seceta pe cei ce nu se vor lepada de credinta pagana, iar pentru ca regele si poporul au nesocotit cuvintele proorocului, au urmat mai bine de trei ani de seceta cumplita.

Furia regelui l-a urmarit pe Ilie, acesta din urma fiind nevoit sa se refugieze intr-o pestera unde se pastreaza si astazi icoana sa, in care este infatisat ca fiind hranit de corbi, conform cuvantului Domnului, scris in Vechiul Testament: “Te ascunde la paraul Cherit, care este în fata Iordanului. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo.”

In viata sa de pe pamant, Ilie nu a infapuit numai fapte demne de cinste, ci si pacate, cel mai mare fiind uciderea propriilor parinti, la indemnul diavolului. Chiar si asa, Dumnezeu l-a trecut in randul sfintilor, iertandu-l si chemadu-l la ceruri, alaturi de Sine.
In ceruri, Stantul Prooroc Ilie fulgera si trazneste diavolii cu biciul sau de foc, in semn de pedeapsa pentru raul pricinuit. Acesta cutreiera necontenit norii pentru a trazni napraznic toti dracii care, de teama, se ascund pe pamant, uneori in trupuri de animale, alte ori in turlele bisericii sau sub streasina caselor.


Datini si obiceiuri
In credinta populara se considera ca, daca tuna de sarbatoarea Sfantului Ilie, fructele pomilor se vor umple de viermi si se vor usca. De asemenea, se considera ca dupa aceasta sarabatoare incep ploile mari de vara.
Totusi, Sfantul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, motiv pentru care in aceasta zi ogoarele se stropesc cu agheasma pentru a avea rod bogat in anul urmator.

Gospodinele culeg, in dimineata praznicului, cele mai bune plante de leac, care se usuca si se pastreaza in farmacia casei. Totodata, aceasta este si perioada in care se culege busuiocul si se duce la biserica pentru a fi sfintit. Se considera ca este foarte bine atat pentru sanatate cat si pentru linistea si pacea sufletului.

Sarbatoarea Sfantului Ilie este considerata de catre apicultori si “ziua retezatului stupilor”, adica ziua recoltarii mierii. Datina cere ca aceasta actiune sa fie intreprinsa de barbatii credinciosi, imbracati in straie de sarbatoare care, mai apoi, invita la masa festiva prietenii si rudele pentru a degusta mierea. In Moldova, gospodarii mananca grau nou fiert, indulcit cu miere, pentru a avea spor in munca si belsug in casa.

In ziua praznicului, traditia le cere oamenilor sa consume fructe proaspete, mai putin, insa, mere varatice, caci se considera ca oricine respecta obiceiul va fi sanatos si norocos. Totusi, cine mananca mere varatice nesfintite in aceasta zi, risca sa atraga asupra lor furia si trasnetele proorocului.
In aceasta nu se cade sa se lucreze si toata lumea respecta obiceiul, caci toti se tem de pagube precum grindina, trasnete si ploaie torentiala.

Autor: Alexandra Udrea

Leave a Reply