Traditiile lunii februarie

In popor, luna februarie este cunoscuta sub numele de „Faurar”, caci aceasta este luna in care faurii (fierarii) incep sa ascuta si sa pregateasca fierul plugurilor si al uneltelor agricole, sugerand astfel inceputul pregatirilor pentru muncile campului.

Traditia spune ca luna februarie este cea mai capricioasa dintre toate cele 12 luni ale anului, cu fluctuatii mari de temperatura, noptile fiind inghetate si zilele blande.

Conform unei legende, aceaste capricii si rautatea lunii februarie ar fi cauzate de faptul ca i-au fost atribuite mai putine zile decat celorlalte luni si, ca un premiu de consolare, o data la 4 ani, i se mai ofera o zi in plus.

Chiar si asa, luna februarie celebreaza debutul muncilor agricole, dar si dragostea, astfel ca sarbatorile lunii sunt legate, in principal, de inceputul noului an agricol, de bunastarea casei, a gospodariei si de sentimentul iubirii, simbol al vietii si al schimbarii.

Dintre aceste sarbatori, amintim Intampinarea Domnului, sarbatoare cinstita pe 2 februarie; din batrani, acesta sarbatoare este numita si „Filipii de iarna” sau „Stretenia” si se spune ca in acesta zi ursul iese din barlog. Daca acesta din urma isi vede umbra si se sperie, el va intra din nou in barlog pentru hibernare inca 6 luni, deoarece vremea nu se imbunatateste curand. In schimb, daca ursul ramane afara, se spune ca vremea incepe sa se indrepte si iarna e pe duca.


O alta sarbatoare marcanta a acestei luni este Sfantul Haralambie, sfant celebrat pe 10 februarie. In popor, acesta sarbatoare este cunoscuta precum „Haralambie de ciuma si Vracii”, Haralambie fiind patronul traditional al ciumei, care fereste de boli oamenii si animalele. Superstitiile cunoscute spun ca e bine sa fie impartiti colaci si merinde intru induplecarea sfantului pentru a nu da drumul ciumei din lant.

Dragobetele saruta fetele!

Pe 24 februarie este celebrata iubirea, prin intermediul sarbatorii de Dragobete, o sarbatoare populara, cunoscuta si sub numele de „Sant’Ion de primavara”, „Ioan Dragobete” sau „Dragostitele”. Conform mitologiei romanesti, Dragobete era fiul Babei Dochia, un tanar extrem de chipes, considerat un zeu al iubirii, care seducea femeile pe care le intalnea. Altfel, conform calendarului ortodox, sarbatoarea populara coincide cu sarbatoarea „Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul”.

In popor, datina este este ca, in aceasta zi, tinerii sa se adune in crang si sa culeaga buchetele cu primele flori ale primaverii. Mai apoi, fetele pornesc catre sat, iar baietii le fugaresc, incercand sa le sarute. Daca baiatul este pe placul fetei, aceasta se lasa sarutata, momentul fiind echivalentul logodnei si al inceputului iubirii dintre cei doi. Inspre seara, logodna urmeaza sa fie oficializata si anuntata intregii comunitati.

Alte traditii populare spun ca, daca in februarie nu exista inghet, e semn ca noul an va fi manos; de asemenea, daca acum nu este viscol si nisoare, atunci cu siguranta va fi vreme rea de Paste; mai mult, daca in luna lui Faurar apa curgatoare e calda, batranii spun ca sigur urmeaza un ger napraznic.

Autor: Alexandra Udrea

Leave a Reply