Traditiile lunii martie

„Salutare, primavara, / Timp frumos, bine-ai venit!” (V. Alecsandri)

„Martisor” sau „Germanar”, asa cum este cunoscuta in popor luna martie, reinvie natura si reda oamenilor energia si pofta de viata. Este prima luna a primaverii, o luna in care totul capata din nou viata odata cu primele raze ale soarelui, dupa lunga si geroasa amortire a iernii.

Luna lui Martisor debuteaza cu nenumarate superstitii si credinte populare, mai ales in ceea ce priveste starea vremii. Aceasta din urma este extrem de capricioasa in martie, caci se duce o lupta intre iarna si primavara. Din cele mai indepartate timpuri, se spune ca zilele lunii martie prevestesc foarte bine situatia meteorologica a lunilor care urmeaza.

Astfel, traditia spune ca tunetele din prima luna a primaverii vestesc un an manos, iar daca ploaia impiedica semnanatul ovazului acum, la fel se va intampla si in toamna, la semanatul graului. De asemenea, daca va canta cucul in aceasta luna, anul se anunta a fi unul bogat sau „daca martie-i cu roua, dupa Pasti mult o sa ploua”. Mai mult, se spune ca cine capata guturai in aceasta luna, o sa fie sanatos-tun in restul zilelor de peste an.


Zielele babelor si legenda Babei Dochia

Pentru inceputul primei luni de primavara, oamenii au creat o legenda „a Babelor”, cu o puternica incarcatura de semnificatii si simboluri. Acestea erau noua vrajitoare ce aveau capacitatea de a influenta starea vremii intr-o anumita zi. Asadar, fiecarei „babe” ii era atribuita cate o zi din cele noua de la inceputul primaverii. Conform legendei, aceste vrajitoare erau conduse de catre Baba Dochia, care isi lepada cate un cojoc pe zi, incepand cu 1 martie, pentru a-l oferi suratelor sale. Se spune ca, in aceste noua zile, fiecare om trebuie sa-si aleaga „baba”, adica o zi din intervalul 1-9 martie, zi a carei vreme va prevesti norocul de peste an al celui ce si-a ales baba din ziua respectiva.

Ziua martisorului

Conform traditiei romanesti, in prima zi a primaverii, de 1 martie, fiecare barbat trebuie sa ofere doamnelor si domnisoarelor din viata sa cate un martisor. Acesta din urma este reprezentat de o impletitara a doua snururi, unul alb si altul rosu. Impletitura respectiva reprezinta, in credita populara, „funia anului”, caci cele doua culori ale snurului reprezentau iarna si vara (cele doua anotimpuri de baza) iar acesta funie semnifica simbolul luptei dintre cele doua.
Desi are la baza o intreaga legenda, gestul de a oferi martisoare este astazi golit de sens, iar acest obiect-ritual a devenit un obiect-podoaba, ce este purtat in piept sau la gat, fara a mai pastra cu sine semnificatia initiala.

Ziua femeii

Desi nu este o sarbatoare autohtona, Ziua Femeii este celebrata pe 8 martie in intreaga lume inca din 1910, chiar daca este recunoscuta oficial abia din 1977. Radacinile acestei sarbatori se regasesc in dorinta de nestavilit a femeilor de a fi egale cu barbatii, de a avea drept la vot si conditii de munca mai bune, motiv pentru care, din 8 martie 1910, aceasta zi este dedicata exclusiv femeilor de pretutindeni.

“Martie din post nu lipseste”

Aceasta expresie populara, prezenta si astazi pe buzele romanilor, isi are radacinile in credinta crestin ortodoxa, in care Postul Pastelui cuprinde intotdeauna, integral sau partial, zilele lunii martie. Din acest motiv, ideea de lucru sau persoana ce nu poate lipsi de undeva a fost, generic, cuprinsa in expresia „Martie din post nu lipseste”.

Autor: Alexandra Udrea

Leave a Reply