Traian Vuia

primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decat aerul

Constructor de avioane si motoare, inventatorul roman Traian Vuia a fost un pionier al aviatiei mondiale. S-a nascut in satul Surducu Mic, judetul Timis. A urmat cursurile primare la Bujor si Faget. Urmeaza liceul la Lugoj in perioada 1884-1892. Aici petrece mult timp in familia lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfatui, ajuta si incuraja mai tarziu in cariera sa.

Din timpul cursurilor primare si secundare, Traian Vuia are o atractie irezistibila pentru mecanica aplicata. La o varsta frageda asista la primele manifestari cu caracter aviatic, de aici dezvoltandu-si o pasiune pentru zmeie. Urmareste cu mare atentie detaliile lor si incearca sa construiasca altele mai performante.

Acesta marturiseste: “La varsta de 10 ani cand frecventam scoala elementara din Faget (Banat), in anul 1881, inventatorul Mohler construieste pentru baiatul sau si un camarad al acestuia un zmeu. Am cercetat, cu curiozitatea obisnuita la acea varsta, zmeul de dimensiuni mari. Scheletul lui era din trestie. Acest zmeu a avut un succes frumos. Tatal unui alt camarad construise mai tarziu un zmeu si mai mare. Tractiunea sforii era atat de puternica, incat un baiat viguros de 12 ani nu-l putea tine singur, erau necesari doi baieti. Acest zmeu, invelit cu hartie albastra, putea fi vazut din orice punct al orasului. La tara, la parinti am construit o serie de zmeie.”

Ajuns la liceu, Vuia isi insuseste notiuni de fizica si mecanica, insa nu se multumeste sa construiasca doar zmeie. Voia sa inteleaga zborul si, mai ales, isi dorea sa manuiasca zmeie, astfel incat sa le faca sa se miste in vazduh dupa propriul gand.

De asemenea, s-a familiarizat si cu elicea deoarece in Banat oamenii obisnuiau sa faca mori de vant. In timp ce urma liceul la Lugoj, a conceput, construit si experimentat un aparat de zburat mai greu decat aerul, insa de dimensiuni mici, pe care l-a numit “Automobil cu aripi”.

Dupa absolvirea bacalaureatului, in 1892, Vuia pleaca la Budapesta pentru a se inscrie la Politehnica. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii. Neavand destui bani, se va inscrie la Drept si va practica in birouri de avocatura din Banat pentru a-si putea asigura mijloacele de trai. Astfel, o buna parte din studentie este deviata de la adevaratele lui aspiratii si aptitudini. Tanarul reuseste, insa, si in domeniul stiintelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia isi ia doctoratul in Stiinte Juridice cu teza: “Militarism si industrialism, regimul de Status si contractus”.


La terminarea facultatii, Traian Vuia se intoarce la Lugoj. Aici continua sa studieze problema zborului uman si incepe sa construiasca primul aparat de zbor, pe care-l numeste “aeroplan-automobil”. Din cauza lipsurilor financiare, nu reuseste sa-si duca la capat proiectul si decide sa plece la Paris, in iulie 1902. Aici, Traian Vuia spera ca va intalni pe cineva interest sa-i finanteze proiectul, mai ales cei care erau pasionati de aerostate, insa s-a lovit de mult scepticism in privinta ideii ca o masina zburatoare cu o denstitate mai mare decat cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise in 1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect, dar incearca sa-l convinga pe Traian ca nu este nimic de facut deoarece ii lipseste un motor adecvat. Vuia continua sa-si promoveze proiectul si-l trimite Academiei de Stiinte de la Paris pe 16 februarie 1903, prezentand posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decat aerul, cat si procedura de decolare. Din pacate, Academia ii respinge proiectul cu motivatia ca ar fi prea utopic, mentionand: “Problema zborului cu un aparat care cantareste mai mult decat aerul nu poate fi rezolvata si nu este decat un vis”.

In ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunta la proiect si se inscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 si publicat pe 16 octombrie 1903. Inventia brevetata se numeste “aeroplan automobil”.

In toamna lui 1904 incepe sa construiasca un motor si obtine un brevet pentru aceasta inventie in Marea Britanie. Intreaga parte mecanica e terminata in februarie 1905. Aparatul este gata in decembrie, dupa ce i se monteaza motorul, si este numit “Vuia I”, poreclit “Liliacul”, din cauza formei sale.

La 18 martie 1906 la Montesson, langa Paris, aparatul “Vuia I” a zburat pentru prima data. Primul zbor integral mecanic s-a efectuat pe o distanta de aproximativ 12 metri, la o inaltime de aproape un metru deasupra solului. Apoi a aparut “Vuia I bis”, modificat, cu care inventatorul a reusit sa se desprinda mai mult de sol. Dupa “Vuia I” a urmat “Vuia II”, echipat cu un motor de 25 cai putere cu 9 cilindri in V, parcurgand in zbor distanta de 70 de metri.

Traian Vuia afirma: “Eu nu lucrez pentru gloria mea personala, ci lucrez pentru gloria geniului uman”.

Multe ziare din Franta, Statele Unite si Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decat aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsive si aterizare.

A urmat o intrerupere temporara impusa de lipsa finantarilor si de izbucnirea razboiului. A reusit sa-si reia activitatea abia in 1918, construind in doar patru ani doua tipuri originale de elicopter, prevazute cu rotor portant cu ax inclinat pe directia de zbor, o adevarata inovatie pentru acele vremuri. Si-a testat inventiile pe aerodromurile Juvissy si Moulineaux, in Franta.

Numele lui Traian Vuia mai este legat si de o alta mare inventie din 1925: generatorul cu aburi, ce avea randament termic ridicat.

La 4 august 1919 a fost initiat in loja masonica pariziana “Ernest Renan” impreuna cu Alexandru Vaida-Voievod si cu ceilalti membri ai delegatiei romane, participanti la Conferinta de Pace de la Paris.

In ziua de 27 mai 1946 devine membru de onoare al Academiei Romane.

S-a stins din viata pe 3 septembrie 1950, la Bucuresti, lasandu-si numele inscris pe lista personalitatilor care au revolutionat societatea moderna.

Autor: Andreea Stefania Susala

Leave a Reply