[:ro]Academia Romana a acordat premiul „Henri H. Stahl” istoricului Adrian Majuru[:]
[:ro]Premiul Academiei Romane, sectiunea XI, Sectia de stiinte economice, juridice si sociologice, categoria sociologie „Henri H. Stahl” a fost acordat anul acesta pentru lucrarea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viata (1874-1944)”, autor Dr. Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucuresti, istoric, antropolog si jurnalist.
Academia Romana a organizat in data de 12 decembrie 2019 ceremonia de decernare a premiilor pentru cele mai reprezentative creatii stiintifice si culturale realizate in anul 2017. Evenimentul s-a desfasurat in Aula Academiei Romane, incepand cu ora 11:00, premiile fiind inmanate de Acad. Ioan-Aurel Pop, Presedintele Academiei Romane, in prezenta Biroului Prezidiului si a membrilor Adunarii Generale.
Premiile Academiei Romane reprezinta cea mai prestigioasa recunoastere a valorii intelectuale din toate domeniile creatiei in Romania si recompenseaza performanta culturala si stiintifica romaneasca a anului 2017, concretizata in opere individuale sau realizate in colaborare.
Adrian Majuru este licentiat in istorie la Universitatea din Bucuresti, unde a obtinut si un doctorat in geografie umana (2004). Intre anii 2011-2012 a finalizat Scoala postdoctorala in specialitatea antropologie la Institutul de Antropologie Francisc Rainer – Academia Romana. Ca rezultat al acestui stagiu a publicat lucrarea „Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalitatii la Francisc Rainer” (2012). Adrian Majuru coordoneaza Revista de Antropologie Urbana publicata incepand cu anul 2012 la editura Oscar Print si preda antropologie urbana pentru cursurile de master si doctorat la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. A colaborat cu ziarele Adevarul, Cotidianul, Ziarul Financiar, precum si cu revistele Adevarul literar si artistic, Capital, Time Out Bucuresti, Cultura, Observatorul Cultural. In prezent colaboreaza la blogul ziarului Adevarul. Este cunoscut publicului larg indeosebi prin numeroasele sale carti despre Bucuresti. Incepand cu anul 2014 este manager al Muzeului Municipiului Bucuresti.
In prefata lucrarii „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viata (1874-1944)”, publicata de Editura Oscar Print, Acad. Constantin Balaceanu Stolnici mentioneaza: „Una din strategiile lui Francisc Rainer era multi- si interdisci-plinaritatea. Adrian Majuru a identificat foarte bine acest aspect. Ceea ce stiu despre Rainer si ceea ce am scris se bazeaza pe contactele mele directe cu el. Insa autorul se bazeaza pe o minutioasa cercetare a arhivei pe care doamna Trancu Rainer a daruit-o Institutului de Antropologie. A cautat fara sa-l cunoasca sa decripteze personalitatea si opera sa si evident ca a reusit mult mai bine decat mine. Am citit cu mult interes aceasta carte si am descoperit multe aspecte despre Rainer pe care nu le-am cunoscut. De asemenea fotografiile cu care isi invioreaza textul sunt interesante si multe din ele sunt necunoscute. Ele evoca o lume care a disparut, dar care, cel putin pentru mine, este plina de farmec si mi-a trezit o mare nostalgie caci erau vremuri in care reperele morale erau altele si pretuirea valorilor era semnificativ diferita. Rainer a murit la timp ca sa nu vada nenorocirile ce s-au abatut asupra noastra.
Marea lectie pe care ne-a lasat-o Rainer este ca profesorul trebuie sa fie, mai ales daca preda o disciplina foarte telurica, un om cu o viziune larga multidisciplinara si umanista. Pentru aceasta ii trebuie si o cultura mare, dar si o disciplina severa atat in chivernisirea vietii sale si a relatiilor sale cu familia si cu restul societatii cat si o metodologie riguroasa. Cred ca acestea pot fi concluziile acestei carti deosebite”.
Lucrarea este ampla, in cele 231 de pagini ale sale autorul include biografia profesorului Rainer, o mare personalitate a vremii sale, integrata in contextul european al invatamantului romanesc al anilor 1850-1900. Societatea si personalitatea stiintifica din etapa consolidarilor (1894-1914) il vor afirma pe Francisc Rainer ca personalitate stiintifica in anii 1914-1944, in carte fiind descrisa perspectiva sa asupra vietii si tehnicile sale de echilibru afectiv. Un capitol aparte este denumit „Suflet si spirit la Francisc J. Rainer, relatiile de familie si raporturile sociale ale profesorului Rainer. Viziunea sa asupra lumii si lumea despre personalitatea sa”. De asemenea, autorul prezinta Scoala raineriana de gindire si metodele de cercetare ale acestei scoli. Apoi este mentionata Scoala raineriana de anatomie si este descris felul in care a luat fiinta Institutul de Antropologie de la Bucuresti si este mentionata reflectarea personalitatii raineriane in amintirea contemporanilor. Dupa aceasta integrare in contextul in care a creat si s-a edificat personalitatea marelui profesor, urmeaza capitole dedicate imaginii si interpretarii in metoda predarii, valoarea antropologica in general, dar si a patrimoniului muzeistic. Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalitatii la Francisc Josif Rainer are, de asemenea, dedicat un capitol aparte in care este prezentata metoda de cercetare raineriana precum si modalitatea in care metoda si scoala raineriana continua prin elevi. Se adauga, in premiera, o fisa biografica completa a profesorului Rainer si a publicatiilor sale.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]
