Zilele Babei
Zilele Babei reprezintă un timp ritual de nouă sau douăsprezece zile la începutul lunii martie egal cu durata urcușului Dochiei cu oile la munte. Repartizarea celor nouă sau douăsprezece zile ale Babei Dochia pe persoanele de sex feminin dintr-o colectivitate (familie, vecinătate, seriviciu) pentru a afla, pe
Mărțișorul, funie a anului
Mărțișorul este funia care adună și împletește cele 365 de zile într-un șnur bicolor, simbolizând vara și iarna, făcut cadou la 1 martie, străvechi început de an agrar. El este un calendar simbolic confecționat din două fire colorate în alb și roșu, la care s-a adăugat
Februarie / Faur / Făurar
Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregăteau unelte de muncă, ascuțeau sau confecționau fiarele sau cuțitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Personificare a celei mai scurte luni a anului, 28 de zile în anii normali, 29
Dragobetele
În mai multe comune din Muntenia, și mai cu seamă în cele din județul Gorj și Olt, Aflarea capului Sf. Ioan, care cade totdeauna în 24 februarie, se numește Dragobete. Dragobetele în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare pentru băieți și fete mari, ba chiar
Facerea călindariului
Seara spre Sfântul Vasile, tot românul, care voiește a ști cum va fi anul următor, ia douăsprezece felii de ceapă și le înșiră pe toate într-un rând, pune în fiecare felie o câtime anumită de sare pisată, cam până la jumătatea feliei, dă fiecăreia numele unei
Codul culorilor și vârstele omului
„În societatea tradițională oamenii își comunicau discret vârsta prin îmbrăcămintea purtată (piese specifice de port, cromatică, croi), prin podoabele capului și pieptănătură și prin statutul social al individului (intrarea în șezători, în cetele de feciori și de colindători, în hora satului, ocuparea unei strane la
Ritualul întemeierii casei de piatră
În concepția oamenilor de altădată, casa copilului se întemeia, ca oricare alt adăpost (casă, sat, stat), după un scenariu ritual care cuprindea, printre altele, descoperirea locului favorabil întemeierii, de obicei prin vânătoarea rituală (orația de nuntă descrie peripeția mirelui plecat la vânătoare), întemeierea adăpostului prin
Vinerea Mare
Vinerea Paștilor: Vinerea Patimilor; Vinerea Mare; Vinerea Seacă; Vinerea Șchioapă; Vinerea Frumoasă; Vinerea Scumpă. † Vinerea Seacă, din Săptămâna Paștelui, îi mai zice și Vinerea Mare, căci în acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an întreg. Se fac ouăle roșii și se pregătește pasca. Ouăle se
Fluierul, instrument divin de comunicare
Cel mai vechi instrument muzical al românilor a fost fluierul, un obiect cultic cu care sufletele oamenilor de aici comunicau cu lumea spiritelor de dincolo. Materialul etnografic, lingvistic și arheologic confirmă ipoteza că, în vechime, fluierul se confecționa dintr-un os al strămoșului, de unde ar fi
Floriile
Floriile sunt personificări ale florilor celebrate în duminica ce le poartă numele, Duminica floriilor, peste care Biserica creștină a suprapus sărbătoarea Intrării triumfale a Domnului Iisus în Ierusalim. Ca reprezentări mitice, Floriile sunt identificate în în mitologia romană cu Zeița Flora, frecvent atestată de arheologi în
14 octombrie – Sfânta Cuvioasă Parascheva
„De ziua Sfintei Paraschiva se face un mare, foarte mare pelerinaj la biserica Trei Ierarhi din Iași. Mulți credincioși postesc și nu mănâncă nuci, castraveți, poame care au cruce. În această zi se amestecă oile cu berbecii pentru prăsilă. Ciobanii nu cioplesc nimic ca să nu
Rusaliile
„[…] Rusaliile sunt o sărbătoare foarte importantă. În plus, foarte complexă. Mai mult ca oriunde, aici se potrivește comparația cu palimpsestul. Sub numele de Rusalii se desfășoară în simultan: două sărbători creștine (Pogorârea Duhului Sfânt și Sfânta Treime), un complex de rituri dedicate zânelor (supraviețuiri palide
în jurul Rusaliilor
„Ca orice sărbătoare mare, Rusaliile sunt pregătite și urmate de alte zile «ținute». Toate aceste zile au, într-un fel, rol de prispă: nu poți să intri și să ieși din sfințenie așa, direct în drum. Sâmbăta Moșilor de Rusalii este înainte de Duminica Mare. Se face mare
Rusitorii
„La șapte sau nouă zile după Rusalii se țin Rusitorii, când se petrece despărțirea de morți. Între Joia Mare și Rusitori, morții părăsesc mormintele, sufletele lor vin să petreacă alături de cei vii. Acum, înainte de plecare, li se dă ultima pomană ca să plece îmbunați.
Zâne și călușari
„Povestile sunt pline de Zâne bune și frumoase. E o formulă care îndulcește «realitate». «În realitate», Zânele, tinere sau bătrane, frumoase sau urâte, sunt rele și neiertătoare. Românii din Balcani cred că există și Zâni, adică Zâne bărbați. Fiind atât de răzbunătoare omul se ferește să
înălțarea (Ispasul)
La 40 zile după Paște are loc Înălțarea. Se fac Moșii de Ispas cu azimă caldă, ceapă verde și rachiu. Fetele și băieții culeg în noaptea dinspre Ispas flori de alun, care înfloresc și se scutură într-o singură noapte, aceasta. Sunt bune pentru boli și leacuri de
Sărbătoarea Sfinților împărați Constantin și Elena
„Constandinul Puilor” În fiecare an, în calendarul creștin ortodox, pe 21 mai se prăznuiește sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și a mamei sale, Elena, cei „întocmai cu apostolii”. În credința populară, oamenii considerau această sărbătoare ca fiind ultima zi de semănat porumbul, ovăzul și meiul. O numeau „Constandinul
1 Mai – Armindeniul
„I se mai spune Bauiul sau Pauiul. Oamenii pun la poartă ramură verde de salcie, stejar sau fag. Când gospodina va coace pâine din grâul cel nou, această creangă trebuie să fie pusă în cuptor. Lucrurile se leagă. De dimineață, dacă vrei să fii sănătos peste an,
Culorile ouălor de Paști
„Pregătirea ouălor pentru Paște implică și o serie de cunoștințe practice și de ornamentică extrem de complexe și diferențiate de la o regiune la alta. Potrivit tradiției, fiecare culoare este obținută într-un anume fel, după cum fiecare regiune își are ornamentele sale preferate.Ouăle acestea se numesc
Duminica Tomii (Paștele mic)
„Duminica Tomii este a doua duminică după Paște. I se mai spune și Paștele mic. În această zi mai există o sărbătoare, Mătcălăul. Nu se prea știe cine e Mătcălăul, unii cred că ar fi fratele Paștelui, fratele mai mic. Se face pomană pentru morți. Tinerii
Săptămâna Luminată
„Urmează Săptămâna Luminată. Stare de sărbătoare: oamenii se odihnesc; baieții stropesc fețele cu apă; cei tineri merg cu pască la cei bătrâni. Se face scrânciob în sat. Legănatul are rostul lui, unii spun că așa s-a legănat Iuda Iscariotul când s-a spânzurat. Luni, marți, miercuri, joi,
învierea și Duminica Paștelui
„În noaptea de sâmbătă, după ce toate pregătirile s-au încheiat, după cântatul cocoșilor de la miezul nopții, oamenii se primenesc să meargă la biserică. Se spală pe față cu apă în care au pus un ou roșu, o monedă de argint și busuioc. Pun haine noi
Povestea pascăi
„Pasca este coptura Paștelui. Pasca e rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Umblând Iisus cu Apostolii prin sate și orașe, a ajuns și la casa unui gospodar care i-a primit foarte bine. Mai mult decât atât, le-a pus și pâine în
Legende cu ouă roșii
„O legendă spune că Maica Domnului, hăituită, face ouă roșii și le aruncă în urmă pentru a abate atenția urmăritorilor. În altă variantă, pietrele aruncate de urmăritori spre Maica Domnului devin ouă roșii. Altă suită de legende povestește că vestea Învierii lui Iisus este primită cu
Joia Mare
„Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numește Joia Neagră sau Joimărița. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimărița le pedepsește pe femeile leneșe, le bate peste degete și le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur și simplu le fură,
Obiceiuri de Paști
„Cine doarme în ziua de Paști tot anul va fi somnoros și leneș și îi va ploua fânul. În ziua de Paști se mănâncă întâi pește proaspăt, carne de iepure sau de vrabie și numai după aceea alte bucate, ca să fie tot anul vioi ca peștele
Zilele săptămânii în credința populară
LUNI Să-ncepi toate lucrurile luni, că-i bine. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămâna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Dacă te doare capul și te jalui cuiva lunea, te va durea capul toată săptâmâna. MARȚI Să
Tradițiile lunii mai
Cunoscută în popor sub numele de „Florar”, dar și ca „Frunzar” sau „Luna ierburilor”, mai este o lună vibrantă, plină de flori și prospețime, fiind luna care face trecerea de la primăvară la vară. „Mai e Rai“ În popor circulă o vorbă care spune că „mai e Rai”.
Schimbarea la Față sau Probejenia
6 august „După ce a împlinit 33 de ani, Iisus a început să spună ucenicilor ca el va trebui să meargă la Ierusalim unde va pătimi mai multe și va fi omorât. Ucenicii s-au întristat. Apoi, însoțit de ucenici și de popor, Iisus s-a dus la muntele
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe
An de an, în calendarul creștin-ortodox, în ziua de 23 aprilie, este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, martir întru credință lui Hristos. Religia spune că a fost întemnițat, din cauza credinței în Iisus Hristos, credință pe care a susținut-o și mărturisit-o în timpul persecuției asupra creștinilor,