Cazania lui Varlaam
[:ro]
Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) prezinta publicului, in luna aprilie, in cadrul seriei „Exponatul lunii”, o capodopera a culturii romanesti medievale – Cazania lui Varlaam – exemplar restaurat recent in cadrul muzeului, avand o mare valoare memoriala legata de Sfantul Ierarh Pahomie de la Gledin (tinutul Bistritei).
Vernisajul micro-expozitiei va avea loc miercuri, 18 aprilie 2018, incepand cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
Cazania lui Varlaam sau „Carte romaneasca de invatatura la dumenecele preste an si la praznicele imparatesti si la svanti mari“, tiparita la Iasi in anul 1643, in Tipografia Domneasca a Bisericii „Trei Ierarhi“, este cea mai insemnata lucrare a mitropolitului Varlaam al Moldovei, unul dintre marii carturari ai romanilor si un ctitor al limbii literare. Considerata de Nicolae Iorga, drept „opera cea mai populara a epocii noastre vechi“, cartea este tiparita in limba romana cu alfabet chirilic, continand 506 file, ilustrate cu multe gravuri de factura religioasa ortodoxa (scene biblice, chipuri de sfinti), precum si frontispicii bogat decorate, viniete, initiale ornamentale, podoabe de final etc.
Cartea are doua parti principale. Prima parte cuprinde 54 de cazanii la duminici, iar a doua parte are in componenta 21 de cazanii la sarbatorile imparatesti si ale sfintilor. In Predoslovia adresata de domnitorul Vasile Lupu catre pravoslavnicii crestini, se precizeaza ca se ofera „acest dar limbii romanesti, carte pre limba romaneasca, intaiu de lauda lui Dumnezeu, dupa aceia, de invatatura si de folos sufletelor pravoslavnici“.
In forma sa originala, Cazania lui Varlaam reprezinta un monument al limbii romanesti literare, fiind tiparita intr-un stil elevat si pitoresc, cu fraze bogate si expresii plastice, imbogatind dulcele grai romanesc in toate provinciile istorice ale romanilor, atat la orase, cat si la sate. Opera prezenta este, de asemenea, prima carte tiparita in limba romana din Moldova secolului al XVII-lea, iar rolul sau este esential, respectiv transmiterea mesajului mantuirii, nu intr-o limba straina, recte slavona, ci in graiul stramosesc.
Cartea de cult a avut o larga circulatie si un impact fenomenal, fiind folositoare atat in scoli, cat si in spatiul familial, devenind in timp cea mai citita carte din cultura noastra veche. A cunoscut o foarte mare raspandire in provinciile romanesti intracarpatice (Transilvania, Banat, Bihor, Maramures), unde s-au gasit aproximativ 400 de exemplare, extrem de apreciate de romanii ortodocsi, datorita unei ingrijite forme de exprimare a limbii romane, apropiata de cea populara.
Cazania lui Varlaam a fost investigata fizico-chimic si restaurata in cadrul sectiilor de specialitate ale muzeului. Volumul propus drept exponatul lunii aprilie 2018, la MNIR, are o mare valoare istorica si memoriala, legata de personalitatea Sfantului ierarh Pahomie de la Gledin (tinutul Bistritei), episcopul Romanului. Activitatea carturareasca si duhovniceasca a Sf. Pahomie este recunoscuta in Moldova, Transilvania si in zona de influenta a Marii Lavre Pecerska de langa Kiev, unde a si murit in anul 1724. Ctitor al schitului Pocrov, situat la poalele muntelui Chiriacu, din judetul Neamt, Sf. Pahomie a ramas in amintirea noastra si datorita unei importante insemnari marginale, care se gaseste in subsolul primelor file ale Cazaniei lui Varlaam. Aflam astfel ca aceasta a fost cumparata de la manastirea Pecerska de ieromonahul Lazar de la Schitul Pocrov, aflat la Marea Lavra Kieveana pentru a aduce in tara osemintele Sf. Pahomie. Insemnarea, de redactie romana, cu alfabet chirilic ne explica urmatoarele: „Aceasta sfanta carte, cu bune invataturi si de mare folos sufletesc, o am cumparat eu smeritul ieromonah Lazar, de la Kiev, din camara Pecerskii din care se vand cartile la Podolia, cand am fost dupa ramasitele raposatului Pahomie, carele a fost episcop la Roman. Valeat 7234 (1725), luna septemvrie, 16 zile“.
Micro-expozitia va fi deschisa la MNIR in perioada 18 aprilie – 20 mai a.c., putand fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 10:00 – 18:00.
Sursa: Muzeul National de Istorie a Romaniei
[:]
