{"id":14763,"date":"2019-10-20T13:45:45","date_gmt":"2019-10-20T10:45:45","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=14763"},"modified":"2020-04-17T13:58:56","modified_gmt":"2020-04-17T10:58:56","slug":"hariclea-darclee-o-voce-un-destin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/hariclea-darclee-o-voce-un-destin\/","title":{"rendered":"Hariclea Darclee \u2013 o voce, un destin"},"content":{"rendered":"
O vocea somptuoas\u0103, rar\u0103, de sopran\u0103 \u201edramatico d\u2019agilita\u201d, Hariclea Darclee<\/strong> st\u0103p\u00e2nea secretele imuabile ale stilului, cu o linie de canto des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, dispun\u00e2nd de un temperament scenic ie\u0219it din comun. A cucerit, la Paris, admira\u021bia lui Gounod \u0219i la Milano pe cea a lui Verdi, odat\u0103 cu ova\u021biile nesf\u00e2r\u0219ite ale publicului. \u00cen istoria muzicii, ea r\u0103m\u00e2ne \u00een primul r\u00e2nd prin impactul extraordinar pe care l-a avut asupra compozitorilor contemporani, a\u0219a-zi\u0219i veristi din genera\u021bia postverdian\u0103. Nu mai pu\u021bin de 13 opere au fost scrise pentru vocea ei<\/strong> \u0219i interpretate de ea cu un enorm succes. Unele au intrat \u00een patrimoniul mondial al culturii, Tosca de Puccini, La Wally de Catalani, Iris de Moscagni etc.<\/em><\/span><\/pre>\n
Hariclea Darclee a fost cea care a dominat scena liric\u0103 mondial\u0103<\/strong> vreme de trei decenii, la finalul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului XX, \u00een plin\u0103 efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103 a Belle Epoque. A fost numit\u0103 \u201eprivighetoarea Carpa\u021bilor\u201d, privighetoarea adorat\u0103, vocea \u00eenceputului de secol, cea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 a zilelor noastre, iar Enciclopedia dello Spettacolo a desemnat-o cea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 a lumii timp de 25 de ani<\/strong>.<\/span><\/p>\n
Hariclea Haricli<\/strong>, pe numele s\u0103u la na\u0219tere, a venit pe lume la 10 iunie 1860<\/strong>, la Br\u0103ila<\/strong>, fiind al treilea copil al mo\u0219ierului de origine greac\u0103 Ion Haricli \u0219i a Mariei Aslan, nepoata domni\u021bei Mavocordat. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, perioad\u0103 \u00een care a fost la un pas de a muri de febr\u0103 tifoid\u0103, a studiat pianul \u00een particular \u0219i a luat lec\u021bii de canto la Pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara de origine francez\u0103, Madame La Kerre. \u00cen februarie 1881, s-a c\u0103s\u0103torit cu t\u00e2n\u0103rul locotenent de artilerie Iorgu Hortulary \u2013 iubirea lor av\u00e2nd s\u0103 se sting\u0103 repede din cauza viciilor \u2013, iar \u00een 1886 pleac\u0103 la Paris, unde se lupt\u0103 cu neajunsurile, de\u0219i primea de acas\u0103 c\u00e2te 500 de franci. Na\u0219terea fiului ei, Ion<\/strong>, o face mai puternic\u0103 \u0219i mai \u00eencrez\u0103toare, continu\u00e2nd s\u0103 ia lec\u021bii de canto, cu E. Duvernois de la Conservator. Este remarcat\u0103 de Charles Gounod, care \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 rolul Margaretei din \u201eFaust\u201d, \u00een care avea s\u0103 debuteze interna\u021bional, la 14 decembrie 1888, pe scena Operei Mari din Paris.<\/span><\/p>\n
<\/div>\n
\n
\n
Atunci s-a remarcat prin vocea sa excep\u021bional\u0103<\/strong>, momentul prilejuindu-i consacrarea artistic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i ob\u021bin\u00e2nd primul contract pentru un turneu european care avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een vara anului 1889. Se pare c\u0103 tot Gounod a fost acela care i-a sugerat adoptarea numelui de Darclee. \u00cen decembrie 1890, a interpretat pentru prima dat\u0103, pe scena Teatro alla Scala din Milano, rolul Chimenei, din \u201eCidul\u201d de Jules Massenet, spectacol la care a asistat \u00eensu\u0219i marele compozitor Giuseppe Verdi. Avea s\u0103 urce ulterior pe prestigioasa scen\u0103 milanez\u0103 de nu mai pu\u021bin de 120 de ori<\/strong>, \u00een \u00eentreaga sa carier\u0103. Au urmat interpret\u0103ri de succes pe marile scene ale lumii, la Paris, Berlin, Floren\u021ba, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York sau Moscova.<\/span><\/p>\n
Multe dintre partiturile care au devenit celebre<\/strong>, au fost special concepute pentru vocea sa speciala, c\u00e2teva opere fiind: \u201eCondor\u201d de Carlos Gomes (rolul Odulea, Teatrul Scala din Milano, 1891), \u201eI Rantzan\u201d de Pietro Mascagni (rolul Luisa, premiera absolut\u0103 la Teatro della Pergola din Floren\u021ba,1892), \u201eCristoforo Columbo\u201d de Alberto Franchetti (rolurile Isabella di Argona, Iknamota T. (Teatro) din Genova), 1892, \u201eAmy Robsard\u201d de Isidor de Lara, Opera din Monte Carlo, 1892, \u201eHero e Leonardo\u201d de Luigi Maucinelli (rolul Hero, Opera din Madrid, 1897), \u201eIris\u201d de Pietro Mascagni (rolul Iris, premiera din Roma, 1898, apoi la Milano \u0219i Bucure\u0219ti, \u201eEnoch Arden\u201d de Alexis Catargi (rolul Ammie Lee, Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti, 1904) sau \u201eEidelberga mia\u201d de Ubaldo Pachierotti (rolul Catnei, Teatrul Colon din Buenos Aires, 1909).<\/span><\/p>\n
Mai mult, marele compozitor italian Giacomo Puccini<\/strong> a considerat-o pe Hariclea Darclee singura c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 care poate \u00eentruchipa perfect rolul Floriei \u00een \u201eTosca\u201d \u0219i, la cererea ei, a ad\u0103ugat operei aria \u201eVissi d\u2019arte, vissi d\u2019amore\u201d, distribuind-o \u00een spectacolul de premier\u0103 din 14 ianuarie 1900<\/strong>, care a avut loc la Teatrul Constanzi din Roma, al\u0103turi de tenorul Emilio de Marchi \u0219i baritonul Eugenio Giroldoni, cel care reprezenta marea ei dragoste. Interpret\u0103rile sale magistrale<\/strong> au fost mult influen\u021bate de faptul c\u0103 era o bun\u0103 cunosc\u0103toare a limbilor str\u0103ine \u2013 german\u0103, francez\u0103, italian\u0103, spaniol\u0103, englez\u0103, rus\u0103 \u2013, fiind apreciat\u0103 de mari compozitori: Verdi, Leoncavallo, Massenet, Catalani, Puccini.<\/span><\/p>\n
A interpretat al\u0103turi de nume celebre precum Enrico Coruso<\/strong>, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini, repertoriul ei cuprinz\u00e2nd peste 60 de titluri de oper\u0103 ale unor renumi\u021bi compozitori, \u00eentre care: \u201eRomeo \u0219i Julieta\u201d, \u201eNorma\u201d, \u201eTraviata\u201d, \u201eCarmen\u201d, \u201eAida\u201d, \u201eWilhelm Tell\u201d, \u201eDon Giovani\u201d, \u201eManon\u201d, \u201eOthello\u201d, \u201eTannhauser\u201d, \u201eTristan \u0219i Isolda\u201d, \u201eBoema\u201d, \u201eTrubadurul\u201d.<\/span><\/p>\n
<\/div>\n
\n
\n
\u00centre anii 1891-1910<\/strong> a realizat numeroase turnee \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>, publicul rom\u00e2nesc av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 aplaude vocea sa excep\u021bional\u0103. Trebuie spus c\u0103 Hariclea Darclee s-a remarcat drept c\u00e2nt\u0103rea\u021ba de oper\u0103, \u00eens\u0103 \u00een repertoriul s\u0103u au figurat \u0219i liduri, oratorii, ba chiar \u0219i roman\u021be, abord\u00e2nd \u0219i lucr\u0103ri inedite sau foarte rar c\u00e2ntate<\/strong>. Din p\u0103cate nu s-au p\u0103strat \u00eenregistr\u0103ri pe discuri cu vocea Hariceei Darclee, ci doar dou\u0103 c\u00e2ntece rom\u00e2ne\u0219ti \u201eC\u00e2ntecul fluiera\u0219ului\u201d, de George \u0218tef\u0103nescu \u0219i \u201eVai m\u00e2ndru\u021b\u0103 dragi ne-avem\u201d de Tiberiu Brediceanu, \u00eenregistratre cu acompaniament de pian la o v\u00e2rst\u0103 foarte \u00eenaintat\u0103, dar la care s-au p\u0103strat intact calit\u0103\u021bile naturale \u0219i tehnice al minunatei sale voci.<\/span><\/p>\n
\u00cen plin apogeu al carierei sale artistice, casele de mod\u0103<\/strong> se luptau, aproape la fel ca \u00een zilele noastre, pentru a-i concepe toaletele, iar doamnele din \u00eenalta societate copiau stilul vestimentar. \u00cen mai 1918 se retrage definitiv de pe scen\u0103, vocea sa \u00eencep\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 probleme, ultimul spectacol sus\u021binut fiind cel de la Teatrul Pergola din Floren\u021ba.<\/span><\/p>\n
Soprana Hariclea Darclee a primit mai multe distinc\u021bii<\/strong>, \u00eentre care ordinul \u201eBene Merenti\u201d, clasa I, acordat de Carol I \u0219i distinc\u021biile otomane \u201eMedalia Artistica\u201d \u0219i \u201eMarele Ofiter al Sefatului\u201d. \u00cen septembrie 1936, revine definitiv \u00een Rom\u00e2nia, cu inten\u021bia de a preda la Conservator sau de a c\u00e2nta pe scena Operei Rom\u00e2ne, \u00een acela\u0219i timp dorindu-\u0219i foarte mult s\u0103 \u00eenfiin\u021beze \u0219i o \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de canto, ini\u021biativ\u0103 pentru care nu a g\u0103sit, \u00eens\u0103, sus\u021binere.<\/span><\/p>\n
Hariclea Darclee s-a stins din viata la 10 ianuarie 1939<\/strong>, la Bucure\u0219ti, \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i uitare, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la cimitirul Bellu, din fonduri furnizate de c\u0103tre Ambasada Italiei.<\/span><\/p>\n
\u00cen anul 1960, regizorul Mihai Iacob a realizat filmul \u201eDarclee\u201d<\/strong>, \u00een care via\u021ba sopranei Hariclea Darclee, \u00een rolul acesteia fiindu-i atribuit Silviei Popovici, din distribu\u021bie f\u0103c\u00e2nd parte \u0219i Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, \u0218tefan Mih\u0103ilescu-Br\u0103ila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. Remarcabila produc\u021bie avea s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia, un an mai t\u00e2rziu, la Festivalul Interna\u021bional de la Cannes.<\/span><\/p>\n
\u00cen anul 1995, la \u00eemplinirea a 135 de ani de la na\u0219terea marii soprane, \u00een ora\u0219ul natal al artistei, Br\u0103ila, a avut loc prima edi\u021bie a Concursului Na\u021bional de Canto \u201eHariclea Darclee\u201d<\/strong>, la ini\u021biativa sopranei Mariana Nicolesco, evenimentul reprezent\u00e2nd un profund omagiu adus incomparabilei artiste, al\u0103turi de speran\u021ba rena\u0219terii unei vechi tradi\u021bii \u0219i a unei mari pasiuni \u2013 muzica \u0219i valen\u021bele interpretative ale vocii umane.<\/span><\/p>\n