{"id":15052,"date":"2019-12-13T08:20:13","date_gmt":"2019-12-13T06:20:13","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=15052"},"modified":"2020-04-08T16:52:36","modified_gmt":"2020-04-08T13:52:36","slug":"spitalul-coltea-un-vis-devenit-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/spitalul-coltea-un-vis-devenit-realitate\/","title":{"rendered":"Spitalul Col\u021bea \u2013 un vis devenit realitate"},"content":{"rendered":"

Spitalul Col\u021bea, primul spital din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>, a fost construit \u00een 1704 de sp\u0103tarul Mihail Cantacuzino, pentru a fi un spital pentru s\u0103raci. Organizarea \u0219i func\u021bionarea spitalului s-a f\u0103cut dup\u0103 modelul Spitalului \u201eOspedale di S. Lazzaro e Medicanti\u201d din Vene\u021bia<\/em>.<\/p>\n

Spitalul Col\u021bea \u00eemplinea, la 14 decembrie 2004, 300 de ani de func\u021bionare continu\u0103<\/strong>, fiind locul \u00een care au profesat mari nume rom\u00e2ne\u0219ti \u00een domeniul medical precum Nicolae Cre\u021bulescu, cel care a pus aici bazele \u0219colii de microchirurgie. \u00cen anul 1716 este men\u021bionat ca farmacist la Spitalul Col\u021bea Johann Stanislaus Gratovsky. Al\u0103turi de alte institu\u021bii medico-sanitare \u0219i de \u00eenv\u00e2\u021b\u0103m\u00e2nt medical, de tradi\u021bie \u0219i valoare din \u021bara noastr\u0103, Spitalul Col\u021bea este firul c\u0103l\u0103uzitor. Sp\u0103tarul Mihail Cantacuzino (1650-1716), om de cultur\u0103 al vremurilor sale, care \u00ee\u0219i f\u0103cuse studiile la Padova, a dorit s\u0103 construiasc\u0103 pe cheltuiala proprie un spital \u0219i alte cl\u0103diri, cu destina\u021bie social\u0103 \u0219i cultural\u0103, a\u0219a cum v\u0103zuse \u00een \u021b\u0103rile europene prin care colindase.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost refuzat de Mitropolitul Teodosie s\u0103 construiasc\u0103 spitalul pe terenul ce fusese donat de Col\u021bea Doicescu Mitropoliei Bucure\u0219tiului, pe care era cladit\u0103 o biseric\u0103 din lemn, sp\u0103tarul a cerut s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijinul Patriarhului Constantinopolului<\/strong> \u2013 Gavriil \u2013 care, prin Carta Patriarhal\u0103 din 18 octombrie 1702, cere s\u0103 i se recunoasc\u0103 sp\u0103tarului \u201ede c\u0103tre to\u021bi\u201d dreptul de proprietate asupra terenului Col\u021bei. Av\u00e2nd acest drept, Mihail Cantacuzino \u00eencepe construc\u021bia \u201eComplexului de la Col\u021bea\u201d \u0219i, dup\u0103 ce d\u0103r\u00e2m\u0103 biserica \u0219i c\u0103teva paraclise, \u00een 1702, apoi \u00een 1704, construie\u0219te un spital cu 24 de paturi \u201epentru bolnavii cu r\u0103ni \u0219i bubo\u0219i\u201d, a\u0219ezat pe o parte a paraclisului de miaz\u0103zi, care a \u00eenceput s\u0103 func\u021bioneze la data de 14 decembrie 1704.<\/p>\n

<\/div>\n
\n
\n

\u00cen spital erau \u00eengriji\u021bi \u0219i al\u021bi bolnavi neputincio\u0219i: \u201eboieri sc\u0103p\u0103ta\u021bi din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, negustori s\u0103r\u0103ci\u021bi \u0219i orice s\u0103rac cinstit\u201d. Preocupat de ideea construirii de institu\u021bii de binefacere, sp\u0103tarul a \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 pe acest loc \u0219i alte cl\u0103diri. Astfel, \u00een 1707 construie\u0219te \u201e\u0218coala slavo \u2013 rom\u00e2n\u0103<\/strong>\u201d unde \u00eenv\u00e2\u021bau f\u0103r\u0103 plat\u0103 elevi p\u0103manteni, dar \u0219i str\u0103ini, care a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1867 c\u00e2nd a fost mutat\u0103 la Sl\u0103nic-Prahova. Abia \u00een 1709, Mitropolitul Antim Ivireanu accept\u0103 t\u00e2rgul v\u00e2nz\u0103rii terenului de la Col\u021bea, cu Sp\u0103tarul Mihail Cantacuzino, pentru 800 de taleri.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 celor men\u021bionate, a mai construit o \u201ecas\u0103 pentru hrana s\u0103racilor\u201d, \u201eo spitarie\u201d(farmacie), \u00een care func\u021biona un \u201edoht\u201d \u0219i ajutorul s\u0103u, \u201ecare erau datori s\u0103 aib\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 felurite leacuri \u0219i tot felul de buruieni t\u00e2m\u00e2duitoare pentru orice nevoie \u0219i trebuin\u021b\u0103 bolnavilor, \u00eengrijind pe to\u021bi cu umanitate\u201c; o cas\u0103 pentru un chirurg, o cas\u0103 pentru un arhiereu str\u0103in; un turn \u2013 \u201eTurnul Col\u021bei\u201d \u2013 zidit \u00eentre 1714 – 1715<\/strong> la poarta de intrare a spitalului \u0219i a m\u0103n\u0103stirii, \u00eempodobit cu picturi \u0219i stucaturi, d\u0103r\u00e2mat partial de cutremurul din 1808 \u0219i definitiv \u00een 1888, care a servit drept \u201efoi\u0219or de foc\u201d, precum \u0219i hanul M\u0103n\u0103stirii Col\u021bea. Pe parcurs s-au mai ad\u0103ugat o leg\u0103torie de c\u0103r\u021bi \u0219i o tipografie domneasc\u0103. Toate aceste construc\u021bii, f\u0103cute de sp\u0103tar, erau \u00eenconjurate de o \u00eemprejmuire din zid \u0219i alc\u0103tuiau \u201eComplexul de la Col\u021bea\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Pe parcursul timpului, \u00een urma cutremurelor \u0219i incendiilor, dar \u0219i prin daniile f\u0103cute de boieri, spitalul a suferit modific\u0103ri prin ad\u0103ugarea altor construc\u021bii \u2013 buc\u0103tarie, laboratoare, saloane \u2013, fapt care a dus la suplimentarea paturilor \u0219i a num\u0103rului de intern\u0103ri. Cerin\u021bele crescute \u00een acordarea asisten\u021bei medicale \u0219i \u00eenfiin\u021barea \u0218colii Na\u021bionale de Medicin\u0103 \u00een 1857, apoi a Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 din 1869, au necesitat noi amenaj\u0103ri, iar \u00een 1877 o comisie a decis construirea unui nou local de cl\u0103dire, ce s-a inaugurat la 20 noiembrie 1888<\/strong> (cel existent de ast\u0103zi) \u0219i care, cu ocazia a 275 de ani de existen\u021b\u0103, a fost declarat \u201eMonument na\u021bional\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Veniturile ini\u021biale ale spitalului erau formate din banii \u0219i daniile f\u0103cute de sp\u0103tar, din cele \u0219ase mo\u0219ii \u00eenchiriate M\u0103n\u0103stirii Col\u021bea \u0219i din cotiza\u021biile membrilor Societ\u0103\u021bii \u201eFratietatea\u201d, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de sp\u0103tar la 1706, care a fost prima funda\u021bie din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>, bazat\u0103 pe ajutor mutual unde, fiecare \u201efrate\u201d (membru) dona un leu pe an pentru spital, tot timpul c\u00e2t tr\u0103ia, urm\u00e2nd a fi pomenit dup\u0103 moarte.<\/p>\n

\u00cen afara daniilor f\u0103cute de sp\u0103tar pe parcursul vremii, al\u021bi boieri au d\u0103ruit o serie de mo\u0219ii, terenuri \u0219i case, spre ajutorul \u0219i \u00eentre\u021binerea \u201eboltnitei\u201d. La \u00eenceput, averile Col\u021bei erau administrate de Epitropia de la Col\u021bea<\/strong>, condus\u0103 de patru epitropi principali \u0219i patru epitropi secundari, ale\u0219i dintre \u201enegustorii cei mai cinsti\u021bi\u201d din Bucure\u0219ti \u0219i din afar\u0103, dup\u0103 un regulament \u00eentocmit chiar de sp\u0103tar \u201ef\u0103r\u0103 a se preschima nimic din cele scrise\u201c, a\u0219a cum aprobase Samoil \u2013 Patriarhul Alexandriei, \u00een 1715, \u0219i care a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1832.<\/p>\n

<\/div>\n
\n
\n

La \u00eenceput, asisten\u021ba medical\u0103 era asigurat\u0103 de cadre care nu au fost identificate. Se pare c\u0103, \u00een jurul anului 1716, un farmacist originar din Or\u0103\u0219tie ar fi \u00eendeplinit \u0219i func\u021bia de doctor. \u00centre timp, \u00een spital, lucreaz\u0103 \u201edohtori\u201c str\u0103ini sau autohtoni, care \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 studiile \u00een str\u0103in\u0103tate, al\u0103turi de \u201egerahi\u201c sau \u201efirigi\u201d(chirurgi), proveni\u021bi din r\u00e2ndul b\u0103rbierilor care foloseau metode empirice de lucru. Primele cadre medicale apar la sf\u00e2r\u0219itul secolului XVIII \u0219i \u00eenceputul secolului al XIX-lea, formate \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i care lucrau de obicei la cur\u021bile domne\u0219ti<\/strong>. \u00cen 1814, g\u0103sim la Col\u021bea pe doctorii Constantin Darvari \u0219i Apostol Arsaky al\u0103turi de al\u021bi \u201egerahi\u201d, apoi de D. Wartiades, N.Gusi sau C.Marsille. \u00cen 1842, este numit la Col\u021bea dr. Nicolae Kretzulescu unde \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u201e\u0218coala de mic\u0103 chirugie\u201d ce instruia pe \u201egerahi\u201d. \u0218coala are, \u00eens\u0103, o durat\u0103 scurt\u0103, fiind mutat\u0103 la Mihai-Vod\u0103, apoi la Filantropia \u0219i readus\u0103 la Col\u021bea \u00een 1857 de Carol Davila, purt\u00e2nd numele de \u201e\u0218coal\u0103 Na\u021bional\u0103 de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie\u201c. Aceasta s-a transformat apoi \u00een Facultatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie (\u00een 2 noiembrie 1869), Spitalul Col\u021bea devenind prima baz\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt medical superior din \u021bar\u0103, func\u021bion\u00e2nd cu 24 saloane, unde se internau bolnavi pentru toate specialit\u0103\u021bile<\/strong>. Se amenajau \u0219i se dezvoltau laboratoare de analize, un serviciu de radiologie (la scurt timp dup\u0103 descoperirea razelor Roentgen, s-a construit primul aparat cu raze X, tot la Col\u021bea), un serviciu de prosectura \u0219i serviciile: dermatologie \u0219i sifiligrafie, ginecologie, urologie, stomatologie, O.R.L. etc., unde s-au format speciali\u0219ti care au lucrat \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/p>\n

Aici au luat na\u0219tere primele societ\u0103\u021bi \u0219tiin\u021bifice medicale \u0219i pentru roadele lui, acest spital poate fi considerat o \u201eALMA MATER\u201c a medicinii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>. \u00cen clinicile de la Col\u021bea \u0219i-au desf\u0103\u0219urat activitatea o serie de mae\u0219tri ai medicinii rom\u00e2ne\u0219ti, intemeietori \u0219i continu\u0103tori de \u0219coli medicale, care au format medici pentru toate specialit\u0103\u021bile, multi dintre ei remarc\u00e2ndu-se printr-o serie de priorit\u00e2\u021bi medicale, pe plan na\u021bional \u0219i mondial.<\/p>\n

Merit\u0103 s\u0103 amintim numele unora dintre cei mai de seama dintre pionieri<\/strong>, precum: D. Warthiade, Gheorghe Polizu, Alexandru Marcovici, Gheorghe Stoicescu, Ion Nanu-Muscel, Basil Theodorescu, Nicolae Kretzulescu, Constantin Dimitrescu-Severeanu, Thoma Ionescu, Gheorghe Assaky, Mihail Petrini-Galatz, Eugen Felix, Petre Herescu, Dimitrie Gerota, Amza Jianu, Gheoghe Litarczek, David Lempart, Bernath Lendway, Constantin Daniel, George Severeanu \u0219i mul\u021bi al\u021bii, precum \u0219i urma\u0219ii lor, care au contribuit la dezvoltarea medicinii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i la recunoa\u0219terea ei \u00een lumea medical\u0103 mondial\u0103.<\/p>\n

\u0218i ca un omagiu adus medicinei rom\u00e2ne\u0219ti nu putem s\u0103 nu enumer\u0103m presta\u021biile medicale na\u021bionale de la Col\u021bea<\/strong>, \u0219i anume: prima anestezie cu eter, cu masc\u0103 \u0219i prima opera\u021bie de cataract\u0103 sub anestezie cu eter \u00een 1847, anestezia general\u0103 prin intuba\u021bie, tehnici operatorii de craniotomie, sutura abdomenului \u00een straturi anatomice (\u00een 1873) etc. Un rol important l-a avut cu ocazia unor evenimente naturale, sociale \u0219i politice ale vremii. Marile incendii \u0219i cutremure din anii 1739, 1802, 1940, 1977 au produs victime care au fost tratate la Col\u021bea, la fel \u0219i \u00een timpul epidemiilor de variol\u0103 \u00een 1815, ciuma dintre anii 1828 -1829 \u0219i apoi holera \u00een 1831. Medicii de aici s-au mobilizat \u0219i au purces la vaccinarea popula\u021biei Bucure\u0219tiului \u0219i au \u00eengrijit pe cei bolnavi.<\/p>\n

Pentru asisten\u021ba medical\u0103 extraspitaliceasc\u0103, \u00een cazuri de urgen\u021b\u0103 \u0219i calamnita\u021bi, la 15 iulie 1876, din ini\u021biativa lui Carol Davila \u0219i a altor medici, a luat fiin\u021b\u0103 la Col\u021bea \u201eSocietatea de Cruce Ro\u0219ie\u201d<\/strong> ale c\u0103rei ac\u021biuni au \u00eenceput s\u0103 se concretizeze \u00eencep\u00e2nd cu anul urm\u0103tor \u2013 1877 \u2013 \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 \u00een care Carol Davila a avut rol major \u00een organizarea serviciului medical, pe c\u00e2mpul de de lupt\u0103. Ca \u0219i el, Iacob Iacobovici a condus misiunea din Bulgaria \u00een 1913, iar Constantin Angelescu a organizat o misiune umanitar\u0103 \u00een primul r\u0103zboi mondial. Traian Nasta, Dumitru Turnescu \u0219i Iacob Felix au fost pe front (ultimul deced\u00e2nd). \u00cen timpul revolu\u021biilor din 1821 \u0219i 1848 spitalul Col\u021bea a asigurat asisten\u021b\u0103 r\u0103ni\u021bilor, iar \u00een timpul revolu\u021biei din 1989 a fost un adevarat spital de linia I. Ast\u0103zi, Spitalul Col\u021bea cunoa\u0219te o nou\u0103 etap\u0103 \u00een dezvoltarea sa. Modern, cu aparatur\u0103 performant\u0103 \u0219i medici bine preg\u0103ti\u021bi, ca \u0219i cei din alte centre medicale din lume, Spitalul Col\u021bea duce mai departe nobila misiune social-medical\u0103.<\/p>\n

Autor: Daniela Dumitrescu<\/p>\n<\/div>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spitalul Col\u021bea, primul spital din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, a fost construit \u00een 1704 de sp\u0103tarul Mihail Cantacuzino, pentru a fi un spital pentru s\u0103raci. Organizarea \u0219i func\u021bionarea spitalului s-a f\u0103cut dup\u0103 modelul Spitalului \u201eOspedale di S. Lazzaro e Medicanti\u201d din Vene\u021bia. Spitalul Col\u021bea \u00eemplinea, la 14 decembrie 2004, 300 de ani de func\u021bionare continu\u0103, fiind locul \u00een care au profesat mari…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":15055,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[184],"tags":[2510,2856,2509],"class_list":["post-15052","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti-cu-rost","tag-devenit-realitate","tag-spitalul-coltea-2","tag-un-vis"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t