{"id":19486,"date":"2020-12-05T20:58:11","date_gmt":"2020-12-05T18:58:11","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=19486"},"modified":"2020-12-05T21:00:45","modified_gmt":"2020-12-05T19:00:45","slug":"capodopere-ale-artei-romanesti-vor-fi-expuse-la-palatul-sutu-sub-genericul-de-la-anatomia-artistica-la-opera-finita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/capodopere-ale-artei-romanesti-vor-fi-expuse-la-palatul-sutu-sub-genericul-de-la-anatomia-artistica-la-opera-finita\/","title":{"rendered":"Capodopere ale artei rom\u00e2ne\u0219ti vor fi expuse la Palatul Su\u021bu sub genericul \u201eDe la anatomia artistic\u0103 la opera finit\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

Expozi\u021bia anual\u0103 a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti se va deschide la Palatul Su\u021bu (Bd. Ion C. Br\u0103tianu nr. 2) miercuri, 9 decembrie 2020, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10:00.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Conceptul propus de Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti porne\u0219te de la defini\u021bia anatomiei artistice, aceasta fiind \u0219tiin\u021ba care studiaz\u0103 din punct de vedere estetic rela\u021biile dintre dimensiunile, reliefurile \u0219i propor\u021biile corpului uman, jocul mu\u0219chilor, diferite atitudini \u0219i mi\u0219c\u0103ri, cu scopul teoretiz\u0103rii \u0219i \u00een\u021belegerii frumuse\u021bii. Reprezentarea corpului uman \u0219i portretistica \u00een arta plastic\u0103 presupun ca artistul s\u0103 aib\u0103 serioase cuno\u0219tin\u021be de anatomie, fiziologie, antropologie sau psihologie.<\/span><\/p>\n

Picturile, operele finite care se vor expune cu aceast\u0103 ocazie, sunt realizate de mari mae\u0219tri ai artei rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/em>: Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Mi\u0219u Popp, Constantin Lecca, G.D. Mirea, Daniel Rosenthal, Nicolae Enea, Mihail Dan, Anton Chladek, Theodor Pallady, Ion Theodorescu-Sion, \u0218tefan Dimitrescu, Corneliu Baba, Nina Arbore, Mina Byck Wepper, Frederic Storck, Cornel Medrea etc.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u201ePrin acest concept expozi\u021bional, unic \u00een Rom\u00e2nia, propus de Sec\u021bia Art\u0103, se \u00eencearc\u0103 aducerea \u00een actualitate a importan\u021bei studierii anatomiei artistice \u00een orice sistem educa\u021bional de tip plastic, pentru c\u0103 nu se poate ajunge la esen\u021be, la formule clare de reproducere a corpului uman, la un limbaj personalizat \u0219i epurat stilistic p\u00e2n\u0103 la limita lui material\u0103, dac\u0103 mecanismele interioare ale formei nu sunt corect st\u0103p\u00e2nite. Vizitatorii vor afla \u0219i tainele realiz\u0103rii unei lucr\u0103ri de anatomie artistic\u0103, cum se poate ob\u021bine propor\u021bia corect\u0103, \u00een ce const\u0103 perspectiva, c\u00e2nd este necesar\u0103 tehnica umbrei \u0219i cum se ajunge la forma operei finite. Lec\u021biile de anatomie artistic\u0103 au fost \u0219i r\u0103m\u00e2n baza \u00een\u021belegerii modului de func\u021bionare a acelei capodopere a naturii care este corpul uman.<\/span><\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103, studiul corpului uman<\/strong><\/em> se va face \u00een atelierele artistice, \u00een fa\u021ba modelului viu care pozeaz\u0103, observ\u00e2nd reprezent\u0103rile marilor clasici ai picturii sau ai sculpturii, analiz\u00e2nd arta clasicismului greco-roman sau aprofund\u00e2nd lec\u021bii de anatomie artistic\u0103.<\/span><\/p>\n

Dominat\u0103 secole de-a r\u00e2ndul de maniera de reprezentare bizantin\u0103, care accepta doar redarea formei spiritualizate a corpului uman, arta rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepe din secolul al XIX-lea s\u0103 se alinieze la cea vest-european\u0103. Gheorghe Tattarescu \u0219i Theodor Aman, \u00eentemeietorii \u0219colii superioare de arte din Bucure\u0219ti, au sus\u021binut importan\u021ba studierii anatomiei artistice \u00een institu\u021bia creat\u0103 chiar de ei. Operele de art\u0103 care redau corpul uman, r\u0103m\u00e2n, \u00een orice perioad\u0103 istoric\u0103, o provocare, o dovad\u0103 a virtuozit\u0103\u021bii de reprezentare \u00een pictur\u0103 sau \u00een sculptur\u0103. Anatomia artistic\u0103 r\u0103m\u00e2ne o \u0219tiin\u021b\u0103 foarte sofisticat\u0103, preocupat\u0103 de aspectul corpului uman, de expresivitatea lui, de studiul mi\u0219c\u0103rii, pentru a ob\u021bine \u00een final diverse posturi fire\u0219ti ale corpului uman\u201d \u2013 dr. Elena Olariu, director adjunct Sec\u021bia Art\u0103, Restaurare, Conservare \u2013 Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti, coordonatorul proiectului.<\/span><\/p>\n

\u201eO personalitate important\u0103 pentru conturarea acestui concept expozi\u021bional este Joseph Francisc Rainer<\/strong><\/em> (1874-1944), care a activat la Catedra de Anatomie a Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 din Ia\u0219i, prelu\u00e2nd apoi Catedra de Anatomie din Bucure\u0219ti, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 1941. Are contribu\u021bii extrem de importante \u00een promovarea conceptului de anatomie func\u021bional\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 elimine descrierea rece \u0219i seac\u0103, care presupunea enumerarea no\u021biunilor f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de fiin\u021ba vie. Expozi\u0163ia include \u015fi un spa\u0163iu dedicat antropologiei fizice \u00een amintirea profesorului de anatomie Francisc Josif Rainer, potrivit c\u0103ruia anatomia este \u0219tiin\u021ba formei vii<\/em>. Studiul anatomiei reprezint\u0103 domeniul unde se \u00eent\u00e2lnesc studen\u021bii de la medicin\u0103 \u0219i aceia de la Arte Frumoase, av\u00e2nd acela\u0219i profesor, care-\u0219i modela cursul \u00een func\u021bie de specificul \u0219colii: Medicin\u0103 sau Art\u0103. Expozi\u021bia va include \u0219i lucr\u0103ri ale studen\u021bilor de la Arte (cursul de anatomie artistic\u0103), precum \u0219i jurnale \u0219tiin\u021bifice, cu desene \u0219i acuarele, ale studen\u021bilor medicini\u0219ti prezen\u021bi la cursul de anatomie. Astfel de piese sunt expuse \u00een premier\u0103 \u00een acest proiect expozi\u021bional. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor avem mul\u021bi medici care au construit colec\u021bii de art\u0103, care au donat muzee de art\u0103 \u0219i, mai ales, unii dintre ei chiar au \u0219i pictat, printre ei reg\u0103sindu-se Nicolae Minovici. Un alt detaliu al antropologiei artistice, legat \u0219i de istoria artei, este reprezentat de piese de art\u0103 antic\u0103 din colec\u021bia medicului George Severeanu.<\/span><\/p>\n

Cultura intervine \u0219i modeleaz\u0103 anatomia. Iar aici, proiectul expozi\u021bional ofer\u0103 imaginea comparativ\u0103 a unui craniu uman, adnotat \u0219tiin\u021bific \u0219i folosit de Theodor Aman<\/strong><\/em> la cursurile sale al\u0103turi de un craniu istoric, deformat cultural, undeva \u00een secolele VI-IX, din perioada bizantin\u0103 a Dobrogei, dar apar\u021bin\u00e2nd unui migrator turanic din zona nord-pontic\u0103. Includerea acestui detaliu de antropologie \u0219i istoria artei \u00een scurt, legat\u0103 de recuperarea corpului \u00een contextul generos al unei expozi\u021bii privind traseul de la anatomia artistic\u0103 la opera finit\u0103, vine s\u0103 ofere o imagine asupra efortului milenar de recuperare \u0219i de \u00een\u021belegere, dincolo de figurativ \u0219i dincololo de simpla reprezentare plastic\u0103 a fabuloasei ma\u0219in\u0103rii biologice, care este corpul uman. Drept urmare, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Rainer a spus c\u0103 anatomia este \u0219tiin\u021ba formei vii<\/em>\u201d \u2013 dr. Adrian Majuru<\/em>, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Expozi\u021bia \u201eDe la anatomia artistic\u0103 la opera finit\u0103\u201d \u2013 autori dr. Elena Olariu \u0219i dr. Adrian Majuru \u2013 va putea fi vizitat\u0103 p\u00e2n\u0103 pe data de 26 septembrie 2021.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Dorind s\u0103 ofere publicului un excelent periplu artistic prin dou\u0103 secole, Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti a conceput expozi\u021bia din dou\u0103 p\u0103r\u021bi: prima va fi deschis\u0103 \u00een perioada decembrie 2020 \u2013 aprilie 2021 \u0219i va cuprinde lucr\u0103ri ale arti\u0219tilor de la Anton Chladek la Theodor Pallady; cea de-a doua parte va fi deschis\u0103 \u00een perioada mai 2021 \u2013 septembrie 2021 \u0219i va reuni lucr\u0103ri de la Jean Alexandru Steriadi \u0219i p\u00e2n\u0103 la Georgeta N\u0103p\u0103ru\u0219.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Sursa: Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Expozi\u021bia anual\u0103 a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti se va deschide la Palatul Su\u021bu (Bd. Ion C. Br\u0103tianu nr. 2) miercuri, 9 decembrie 2020, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10:00. Conceptul propus de Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti porne\u0219te de la defini\u021bia anatomiei artistice, aceasta fiind \u0219tiin\u021ba care studiaz\u0103 din punct […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":19489,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[190],"tags":[3283,3284],"class_list":["post-19486","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente-recomandate","tag-capodopere-ale-artei-romanesti-vor-fi-expuse-la-palatul-sutu","tag-sub-genericul-de-la-anatomia-artistica-la-opera-finita"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t