{"id":20522,"date":"2022-01-13T21:15:30","date_gmt":"2022-01-13T19:15:30","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=20522"},"modified":"2022-01-13T21:15:33","modified_gmt":"2022-01-13T19:15:33","slug":"ziua-culturii-nationale-editia-a-xii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/ziua-culturii-nationale-editia-a-xii-a\/","title":{"rendered":"Ziua Culturii Na\u021bionale. Edi\u021bia a XII-a"},"content":{"rendered":"

Academia Rom\u00e2n\u0103 celebreaz\u0103 Ziua Culturii Na\u021bionale, vineri, 14 ianuarie 2022, \u00een Aula Academiei \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00. Evenimentul se va desf\u0103\u0219ura \u00een format hibrid \u0219i va fi deschis de acad. Ioan-Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne.<\/span><\/em><\/p>\n

Vor rosti alocu\u021biuni acad. R\u0103zvan Theodorescu, vicepre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i pre\u0219edinte al Sec\u021biei de arte, arhitectur\u0103 \u0219i audiovizual, acad. Eugen Simion, pre\u0219edintele Sec\u021biei de literatur\u0103 \u0219i filologie a Academiei Rom\u00e2ne \u0219i acad. Gheorghe P\u0103un, membru al Sec\u021biei de \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia informa\u021biei.<\/span><\/p>\n

Ziua Culturii Na\u021bionale, ajuns\u0103 la a dou\u0103sprezecea edi\u021bie \u0219i celebrat\u0103 \u00een fiecare an la data anivers\u0103rii poetului Mihai Eminescu, este o s\u0103rb\u0103toare cu statut na\u021bional, ini\u021biat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een anul 2010. Manifest\u0103rile dedicate acestei zile au ca scop promovarea valorilor culturii na\u021bionale \u00een toate comunit\u0103\u021bile locuite de rom\u00e2ni.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u00cen acest an, Academia Rom\u00e2n\u0103 dore\u0219te s\u0103 prezint\u0103 publicului c\u00e2teva dintre cele mai complexe lucr\u0103ri elaborate recent \u00een institutele sale de cercetare, argument\u00e2nd, astfel, importan\u021ba promov\u0103rii permanente a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti ca marc\u0103 identitar\u0103, \u00een contextul diversit\u0103\u021bii culturale europene. \u00centre acestea se afl\u0103 Dic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne, oper\u0103 enciclopedic\u0103, aflat\u0103 la a doua edi\u021bie, realizat\u0103 de institutele de istorie \u0219i teorie literar\u0103 din cadrul Academiei Rom\u00e2ne, sub coordonarea acad. Eugen Simion. \u00cen cele 8 volume ale sale (aproape 9.000 de pagini) Dic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne contureaz\u0103 parcursul unei literaturi na\u021bionale, \u00eenc\u0103 de la primele scrieri \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een studii dedicate scriitorilor rom\u00e2ni, istoricilor \u0219i criticilor literari, conceptelor \u0219i curentelor cu rol determinat \u00een dezvoltarea culturii.<\/span><\/p>\n

Al\u0103turi de acesta va fi prezent Dic\u021bionarul ortografic, ortoepic \u0219i morfologic al limbii rom\u00e2ne \u2013 DOOM, edi\u021bia a III-a<\/strong><\/em>, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, tip\u0103rit\u0103 chiar la \u00eenceputul anului 2022. Elaborat de cercet\u0103torii Institutului de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan \u2013 Alexandru Rosetti\u201c al Academiei Rom\u00e2ne, sub coordonarea Ioanei Vintil\u0103-R\u0103dulescu, DOOM a fost primit cu mare interes de public \u0219i de speciali\u0219ti, \u00eentruc\u00e2t surprinde, \u00een cele 64.500 de cuvinte tratate \u00een dic\u021bionar, tendin\u021bele de evolu\u021bie a limbii \u00een acord cu dezvoltarea actual\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i normeaz\u0103 modul de rostire \u0219i de scriere a acestora.<\/span><\/p>\n

Pentru prima dat\u0103 \u00een integralitatea ei va fi reunit\u0103 colec\u021bia bilingv\u0103 \u201eCiviliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103\u201c, ini\u021biat\u0103 \u0219i coordonat\u0103 de acad. Victor Spinei, vicepre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne. Ajuns\u0103 la volumul 32, colec\u021bia este alc\u0103tuit\u0103 din sinteze ale principalelor domenii de cercetare, marc\u00e2nd traseul evolutiv al acestora \u0219i oferind date specifice spa\u0163iului rom\u00e2nesc prin raportare la ansamblul interna\u021bional. Volumele Istoria rom\u00e2nilor, Istoria chimiei rom\u00e2ne\u0219ti, \u0218tiin\u021ba \u0219i tehnologia informa\u021biei \u00een Rom\u00e2nia, File din istoria medicinei, \u0218tiin\u021bele biologice din Rom\u00e2nia, Pagini din istoria matematicii rom\u00e2ne\u0219ti, Etnologia, Lingvistica rom\u00e2neasc\u0103<\/em> demonstreaz\u0103 contribu\u021biile autohtone la cultura european\u0103 \u0219i la progresul \u0219tiin\u021bific din ultimele dou\u0103 secole.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Cu prilejul Zilei Culturii Na\u021bionale, s\u0103rb\u0103torit\u0103 de ziua de na\u0219tere a poetului na\u021bional Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 \u00een perioada 13-23 ianuarie 2022 expozi\u021bia de carte dedicat\u0103 traducerilor \u00een limbi str\u0103ine din opera eminescian\u0103.<\/span><\/p>\n

Sub titlul \u201eTraduceri \u00een limbi str\u0103ine din opera poetului Mihai Eminescu\u201c<\/strong><\/em> expozi\u021bia ofer\u0103 publicului volume aflate \u00een patrimoniul Cabinetului de Manuscrise \u0219i Carte Rar\u0103 \u0219i reune\u0219te zeci de traduceri \u00een limbile francez\u0103, italian\u0103, englez\u0103, german\u0103, maghiar\u0103, spaniol\u0103, polonez\u0103, armean\u0103, s\u00e2rb\u0103 etc., realizate at\u00e2t de c\u0103tre traduc\u0103tori rom\u00e2ni sau cona\u021bionali bilingvi, c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre str\u0103ini, rod al ata\u0219amentului acestora fa\u021b\u0103 de cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i al aprecierii valorii \u00eenalt estetice a poeziei eminesciene.<\/span><\/p>\n

Primele traduceri dateaz\u0103 din chiar timpul vie\u021bii lui Mihai Eminescu, el \u00eensu\u0219i fiind preocupat, fie \u0219i ca simplu exerci\u021biu, s\u0103-\u0219i t\u0103lm\u0103ceasc\u0103 \u00een german\u0103 c\u00e2teva versuri. Din aceea\u0219i perioad\u0103 dateaz\u0103 versiunea \u00een limba german\u0103 a 19 crea\u021bii eminesciene realizat\u0103 de Mite Kremnitz, publicate \u00een antologia \u201eRumanische Dichtungen\u201c din 1881 \u0219i \u00eembog\u0103\u021bite cu alte 13 poeme \u00een urm\u0103toarele edi\u021bii. \u00cen 1887 vede lumina tiparului, la Vene\u021bia, prima traducere \u00een limba italian\u0103, datorat\u0103 lui Marc\u2019 Antonio Canini, care \u0219i ea cunoa\u0219te mai multe edi\u021bii, semn al unei bune recept\u0103ri \u00een orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. \u00cen 1890 apare sub titlul \u201eBel-Enfant de la larme\u201c basmul \u201eF\u0103t Frumos din lacrim\u0103\u201c, considerat prima \u00eencercare de traducere a lui Mihai Eminescu \u00een limba francez\u0103. \u00cen limba englez\u0103 prima editare, prefa\u021bat\u0103 de Nicolae Iorga, este relativ t\u00e2rzie, abia \u00een 1930, dar a beneficiat de o larg\u0103 mediatizare. Limba maghiar\u0103 cunoa\u0219te peste 100 de edi\u021bii, \u00een versiuni diferite.<\/span><\/p>\n

Interesul fa\u021b\u0103 de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar \u00een cei 140 de ani scur\u0219i de la primele \u00eencerc\u0103ri opera sa a fost tradus\u0103 \u00een peste 50 de limbi, cu mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 m\u0103iestrie, c\u0103ci, a\u0219a cum remarc\u0103 Arghezi, \u201elac\u0103tul limbilor nu poate fi descuiat cu chei str\u0103ine […], iar Eminescu nu este el dec\u00e2t \u00een rom\u00e2ne\u0219te\u201c. Cert este c\u0103 opera sa a fascinat \u0219i continu\u0103 s\u0103 fascineze at\u00e2t traduc\u0103torii rom\u00e2ni, c\u00e2t \u0219i pe cei str\u0103ini, majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, s\u0103 fac\u0103 din Eminescu un ambasador al poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca prima inten\u021bie, rolul de a eviden\u021bia excep\u021bionala valoare artistic\u0103 a crea\u021biei sale.<\/span><\/p>\n

Publicul este a\u0219teptat s\u0103 descopere bog\u0103\u021bia \u0219i diversitatea acestor traduceri \u00een galeria expozi\u021bional\u0103 oferit\u0103 de Sala \u201eTheodor Pallady\u201c a Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne din Calea Victoriei nr. 125. Program de vizitare 13-23 ianuarie 2022, de luni p\u00e2n\u0103 vineri, \u00eentre orele 10:00-14:00, \u00een condi\u021biile respect\u0103rii tuturor normelor sanitare \u00een vigoare. Intrarea este gratuit\u0103.<\/span><\/p>\n

Sursa: Academia Rom\u00e2n\u0103<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Academia Rom\u00e2n\u0103 celebreaz\u0103 Ziua Culturii Na\u021bionale, vineri, 14 ianuarie 2022, \u00een Aula Academiei \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00. Evenimentul se va desf\u0103\u0219ura \u00een format hibrid \u0219i va fi deschis de acad. Ioan-Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne. Vor rosti alocu\u021biuni acad. R\u0103zvan Theodorescu, vicepre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i pre\u0219edinte al Sec\u021biei de arte, arhitectur\u0103 \u0219i audiovizual, acad. Eugen Simion, pre\u0219edintele Sec\u021biei de…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":20525,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[190,3],"tags":[3412,3564],"class_list":["post-20522","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente-recomandate","category-noutati","tag-academia-romana-2","tag-ziua-culturii-nationale-2"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t