{"id":30239,"date":"2023-02-12T17:17:48","date_gmt":"2023-02-12T15:17:48","guid":{"rendered":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=30239"},"modified":"2023-02-12T17:20:41","modified_gmt":"2023-02-12T15:20:41","slug":"secolul-al-xvii-lea-in-documente-si-imagini-din-patrimoniul-mmb","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/secolul-al-xvii-lea-in-documente-si-imagini-din-patrimoniul-mmb\/","title":{"rendered":"Secolul al XVII-lea \u00een documente \u0219i imagini din patrimoniul MMB<\/strong>"},"content":{"rendered":"

Vernisajul expozi\u021biei tematice \u201eSecolul al XVII-lea \u00een documente \u0219i imagini din patrimoniul MMB\u201d va avea loc \u00een data de 17 februarie 2023, la ora 18:00, la Palatul Su\u021bu (Bd. Ion C. Br\u0103tianu, nr 2). Intrarea este liber\u0103.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti etaleaz\u0103 periodic p\u0103r\u021bi din bunurile sale culturale de\u021binute \u00een bogatul patrimoniu arhivistic din Colec\u021bia de Documente. Este un demers util publicului, care are ocazia de a afla noi informa\u021bii despre istoria \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, despre faptele unor voievozi \u0219i motivele pentru care erau emise diverse hrisoave, dar \u0219i despre cum erau realizate aceste \u00eenscrisuri deosebite, care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/span><\/p>\n

\u00cen cadrul expozi\u021biei vor fi etalate documente provenite din cancelaria \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eencep\u00e2nd cu Radu \u0218erban, Radu Mihnea, Gavril Movil\u0103, Alexandru Ilia\u0219, Matei Basarab, Constantin \u0218erban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, \u0218erban Cantacuzino \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu, c\u00e2teva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au condus \u0219i au emis hrisoave \u00een cursul veacului al XVII-lea, bustul voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u201e\u00cendreptarea legii\u201d (1652), \u201eCheia \u00een\u021belesului\u201d (1678), o Evanghelie tip\u0103rit\u0103 \u00een timpul domniei lui Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu, la 1697, precum \u0219i c\u00e2teva pumnale de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea.<\/span><\/p>\n

\u00abDup\u0103 dispari\u021bia tragic\u0103 a lui Mihai Viteazul, \u00een anul 1601, care a unit sub sceptrul s\u0103u cele trei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne, debutul secolului al XVII-lea a fost dominat de personalitatea \u0219i activitatea domnitorului Radu \u0218erban (1601, 1602 \u2013 1610 \u0219i 1611), socotit pe bun\u0103 dreptate un urma\u0219 \u00een fapte al marelui Mihai Vod\u0103. Au urmat domniile unor reprezentan\u021bi ai Moldovei \u00een tronul de la Bucure\u0219ti, ca de pild\u0103 Simion Movil\u0103 (1601-1602), \u0219i mai apoi Gavril Movil\u0103 (1618-1620), precum \u0219i domniile alternative at\u00e2t \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een Moldova ale lui Radu Mihnea, Alexandru Ilia\u0219 sau Alexandru Coconul.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

Prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea a fost marcat\u0103 de lunga domnie, de circa 22 de ani, a lui Matei Basarab (1632-1654), \u00een timpul c\u0103reia au avut loc \u00eensemnate realiz\u0103ri \u00een diverse domenii ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 economic, politic, militar \u0219i cultural. S-a remarcat drept un bun gospodar \u0219i organizator, d\u00e2rz ap\u0103r\u0103tor al hotarelor \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, motiv pentru care chiar otomanii l-au considerat un al doilea Mihai Viteazul. \u00cen plan cultural, a fost socotit un adev\u0103rat Mecena \u00een dezvoltarea artei \u0219i culturii. Refacerea economic\u0103 a \u021b\u0103rii, ca urmare a unei perioade de lini\u0219te relativ\u0103, i-a asigurat domnului o solid\u0103 baz\u0103 material\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea unei vaste opere cultural-artistice. Astfel, de\u0219i el \u00eensu\u0219i nu a fost un c\u0103rturar, aga Matei din Br\u00e2ncoveni a atras la Curtea Domneasc\u0103 pe cei mai \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi oameni ai epocii sale \u2013 Udri\u0219te N\u0103sturel, episcopul Ignatie (S\u00e2rbul) de R\u00e2mnic, mitropoli\u021bii Teofil \u0219i \u0218tefan sau Pantelimon Ligaridis, grec din Chios, care a deschis la T\u00e2rgovi\u0219te prima \u0219coal\u0103 superioar\u0103 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Cu sprijinul mitropolitului Kievului, Petru Movil\u0103, voievodul muntean a adus \u00een \u021bar\u0103 dou\u0103 tipografii, una a\u0219ezat\u0103 la C\u00e2mpulung \u0219i cealalt\u0103 care a peregrinat de la M\u0103n\u0103stirea Govora, la M\u0103n\u0103stirea Dealu \u0219i stabilit\u0103, \u00een final, la T\u00e2rgovi\u0219te, unde au fost tip\u0103rite \u201eMolitvenicul slavon\u201d (1635), \u201eCeaslovul\u201d (1640), \u201eEvanghelia \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare\u201d sau \u201eCazania\u201d (1644), \u201eSlujebnic slavon\u201d (1646), \u201ePsaltire \u00een limba slavon\u0103\u201d \u0219i \u201ePogrebania preo\u021bilor\u201d (1650) sau \u201eT\u00e2rnosania slavo-rom\u00e2n\u0103\u201d (1652), la care s-au ad\u0103ugat \u0219i primele legiuiri \u2013 \u201ePravila de la Govora\u201d (1640) \u0219i \u201e\u00cendreptarea legii\u201d (1652). \u00cen ceea ce prive\u0219te edificarea de noi construc\u021bii, Matei Basarab este considerat \u201ecel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru\u201d de istoricul Constantin C. Giurescu. \u00cen timpul domniei sale au fost construite numeroase m\u0103n\u0103stiri \u0219i au fost renovate mai multe biserici, dintre care amintim: m\u0103n\u0103stirile Arnota, Brebu, Br\u00e2ncoveni, Plumbuita, C\u0103ld\u0103ru\u0219ani, Curtea de Arge\u0219, Govora, Tismana, Soveja \u0219.a., la care s-a ad\u0103ugat refacerea cur\u021bilor domne\u0219ti de la Br\u00e2ncoveni, Caracal, Bucure\u0219ti \u0219i T\u00e2rgovi\u0219te. Astfel c\u0103 nu a existat ctitorie veche care s\u0103 nu fie reparat\u0103 sau ref\u0103cut\u0103, afirm\u00e2nd f\u0103r\u0103 a gre\u0219i c\u0103 \u201e\u00eentreaga \u021bar\u0103 ap\u0103rea ca un \u0219antier vast \u00een care toate vechile monumente c\u0103p\u0103tau hain\u0103 nou\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea au urmat domniile mai scurte \u0219i chiar de mai multe ori ale lui Constantin \u0218erban (1654-1658 \u0219i 1660), Mihnea al III-lea Radu (Radu Mihail, 1658-1659), Gheorghe Ghica (1659-1660), Grigore I Ghica (1660-1664 \u0219i 1672-1673), Radu Leon (1665-1669), Antonie Vod\u0103 din Pope\u0219ti (1669-1672), Gheorghe Duca (1673-1678), \u0218erban Cantacuzino (1679-1688), precum \u0219i \u00eenceputul c\u00e2rmuirii Munteniei de peste un sfert de secol a martirului \u00eentru Hristos, Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu (1688-1714).<\/span><\/p>\n

\u00cen plan cultural, domnia lui \u0218erban Cantacuzino este legat\u0103 de t\u0103lm\u0103cirea \u00een rom\u00e2ne\u0219te a Bibliei de la Bucure\u0219ti sau Biblia lui \u0218erban Cantacuzino, ivit\u0103 de sub teascurile tiparni\u021bei instalat\u0103 \u00een Mitropolia muntean\u0103, la scurt timp de la trecerea sa \u00een lumea celor drep\u021bi (noiembrie 1688), de care s-au preocupat \u00eendeaproape sp\u0103tarul Nicolae Milescu, Ghermanos Locros, mitropolit de Nissa, dasc\u0103l la \u0219coala domneasc\u0103 de la Bucure\u0219ti, episcopul Mitrofan de Hu\u0219i \u0219i fra\u021bii Radu \u0219i \u0218erban Greceanu, sub p\u0103storia mitropolitului Teodosie (1668-1672 \u0219i 1679-1708).<\/span><\/p>\n

Actele domne\u0219ti emise \u00een cursul acestui veac cuprind referiri de \u00eent\u0103riri ale unor st\u0103p\u00e2niri de mo\u015fii, sate, \u0163igani, rum\u00e2ni, case, pr\u0103v\u0103lii etc., aflate \u00een Bucure\u0219ti sau r\u0103sp\u00e2ndite \u00een diverse locuri din \u0163ar\u0103, danii ale unor asemenea bunuri c\u0103tre unii boieri credincio\u015fi domniei \u015fi \u0163\u0103rii, precum \u015fi porunci domne\u015fti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujba\u015filor, \u00een vederea cercet\u0103rii \u015fi \u00eempietririi de mo\u015fii, sate \u015f.a.<\/span><\/p>\n

\u00centotdeauna litera ini\u0163ial\u0103 \u201eM\u201d este ornamentat\u0103 vegetal sau floral, fiind precedat\u0103 de invoca\u0163ia simbolic\u0103 \u201eCruce-ajut\u0103\u201d, care, la r\u00e2ndul ei, este ornamentat\u0103 sau este plasat\u0103 deasupra literei ini\u0163iale, f\u0103c\u00e2nd corp comun cu aceasta. Cele mai multe documente prezint\u0103 titulatura domneasc\u0103 scris\u0103, simplu, cu cerneal\u0103 neagr\u0103, cu chinovar \u0219i uneori cu solu\u021bie de aur. Sub con\u0163inutul textelor sunt scrise monogramele domne\u015fti, \u00eentotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invoca\u0163ia simbolic\u0103. De cele mai multe ori actele prezint\u0103 \u0219i semn\u0103tura autograf\u0103 a domnitorului emitent, scris\u0103 cu cerneal\u0103 neagr\u0103, fie peste prima parte a monogramei domne\u0219ti, fie sub aceasta din urm\u0103.<\/span><\/p>\n

Autentificarea actelor emise a fost realizat\u0103 at\u00e2t prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat \u00een cear\u0103 ro\u0219ie, peste care a fost a\u0219ezat un timbru de h\u00e2rtie, c\u00e2t \u0219i prin sigiliul inelar domnesc, de form\u0103 octogonal\u0103, imprimat \u00een chinovar\u00bb \u2013 explic\u0103 dr. Grina-Mihaela Rafail\u0103, curator al noii expozi\u021bii.<\/span><\/p>\n

Acest demers expozi\u021bional se adreseaz\u0103 at\u00e2t publicului, care va putea s\u0103 admire frumuse\u021bea documentelor de cancelarie, c\u00e2t \u0219i speciali\u0219tilor care se preocup\u0103 de studiul acestor \u00eenscrisuri deosebite. Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 \u00een perioada 17 februarie \u2013 3 septembrie 2023.<\/span><\/p>\n

Sursa: Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vernisajul expozi\u021biei tematice \u201eSecolul al XVII-lea \u00een documente \u0219i imagini din patrimoniul MMB\u201d va avea loc \u00een data de 17 februarie 2023, la ora 18:00, la Palatul Su\u021bu (Bd. Ion C. Br\u0103tianu, nr 2). Intrarea este liber\u0103. Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti etaleaz\u0103 periodic p\u0103r\u021bi din bunurile sale culturale de\u021binute \u00een bogatul patrimoniu arhivistic din Colec\u021bia de Documente. Este un demers util…<\/p>","protected":false},"author":3,"featured_media":30242,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[190,3],"tags":[3727,3728,3726],"class_list":["post-30239","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente-recomandate","category-noutati","tag-din-patrimoniul-mmb","tag-in-documente-si-imagini","tag-secolul-al-xvii-lea"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t