{"id":37908,"date":"2023-05-18T23:06:18","date_gmt":"2023-05-18T20:06:18","guid":{"rendered":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=37908"},"modified":"2023-05-18T23:06:20","modified_gmt":"2023-05-18T20:06:20","slug":"interviu-cu-cristina-toma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/interviu-cu-cristina-toma\/","title":{"rendered":"Interviu cu Cristina Toma"},"content":{"rendered":"

Cristina Toma s-a n\u0103scut \u00een Cluj-Napoca \u0219i locuie\u0219te de 19 ani \u00een Bucure\u0219ti. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i Istoria artei, din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, Cristina \u0219i-a continuat studiile cu un master \u00een Istoria artei. \u00cen timpul masterului a \u00eenceput s\u0103 lucreze la British Council ca bibliotecar, iar o \u00eent\u00e2lnire providen\u021bial\u0103 cu dou\u0103 doamne i-a adus \u00een aten\u021bie un post de educator muzeal la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Una dintre doamne lucra la MNAR \u0219i Cristina a fost fascinat\u0103 c\u00e2nd a aflat c\u0103 aceast\u0103 doamn\u0103 lucra cu publicul \u0219i \u201etraducea\u201d tuturor arta, o punea \u00een cuvinte u\u0219or de \u00een\u021beles de c\u0103tre fiecare vizitator. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu se prezenta la un concurs la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei \u0219i a fost angajat\u0103 ca educator muzeal. A lucrat acolo timp de 12 ani (2004-2016) \u0219i a trecut prin mai multe etape profesionale: a devenit \u0219efa sec\u021biei Educa\u021bie \u0219i comunicare, apoi a devenit Director adjunct \u0219tiin\u021bific. A \u00eenv\u0103\u021bat despre conservare \u0219i restaurare, despre managementul de proiect \u0219i a ajuns \u00eentr-un moment \u00een care s-a sim\u021bit preg\u0103tit\u0103 s\u0103 participe la concursul pentru un post de director la Muzeul H\u0103r\u021bilor. Din decembrie 2016 este directoarea acestui muzeu pe care \u00eel consider\u0103 \u201ecel mai frumos muzeu mic din Bucure\u0219ti\u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Veronica \u0218tefan, Promenada cultural\u0103: Drag\u0103 Cristina, ce face un educator muzeal?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Educatorul muzical este liantul \u00eentre public \u0219i speciali\u0219tii din muzeu, \u00eentre ceea ce nu se vede dintr-un muzeu \u2013 \u0219i anume munca fabuloas\u0103 de cercetare \u0219i conservare a patrimoniului \u2013 \u0219i vizitatori. Cel mai simplu, educatorul muzeal este cunoscut ca ghid, dar nu face doar ghidaje pentru adul\u021bi, ci \u0219i activit\u0103\u021bi de educa\u021bie muzeal\u0103 pentru copii, \u00een care folose\u0219te ceea ce copiii \u0219tiu de la \u0219coal\u0103, folose\u0219te programa \u0219colar\u0103 \u0219i o a\u0219az\u0103 \u00een forma colec\u021biei muzeale, apoi utilizeaz\u0103 patrimoniul muzeal pentru a continua demersul educativ al cadrelor didactice. <\/span><\/p>\n

De asemenea, la modul ideal, educatorii muzeali sunt implica\u021bi \u00een realizarea expozi\u021biilor pentru a le face c\u00e2t mai accesibile publicului. Cum spuneam, ei realizeaz\u0103 leg\u0103tura \u00eentre ceea ce \u0219tie, dore\u0219te \u0219i are nevoie publicul \u0219i partea \u0219tiin\u021bific\u0103; astfel devin mediatori \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi, iar discursul muzeal este mai atr\u0103g\u0103tor pentru vizitatori.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Muzeul \u00een care lucrezi se nume\u0219te Muzeul Na\u021bional al H\u0103r\u021bilor \u0219i C\u0103r\u021bii vechi. De ce \u0219i \u201eC\u0103r\u021bii vechi\u201d?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Ini\u021bial, \u00een anul 2003, c\u00e2nd a fost fondat muzeul, proiectul era mult mai amplu. Familia N\u0103stase, donatoarea celei mai \u00eensemnate p\u0103r\u021bi a colec\u021biei, \u0219i-a dorit s\u0103 doneze, atunci c\u00e2nd permiteau condi\u021biile de conservare \u0219i de p\u0103strare, \u0219i c\u0103r\u021bi vechi. \u00cen acest scop a numit muzeul a\u0219a cum \u0219tim, dar donarea de c\u0103r\u021bi vechi nu s-a materializat din cauza spa\u021biului insuficient de expunere. Probabil c\u0103 \u00een viitor vom schimba numele muzeului, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar Muzeul H\u0103r\u021bilor, ne g\u00e2ndim la acest demers.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Muzeul H\u0103r\u021bilor \u00eempline\u0219te 20 de ani de existen\u021b\u0103. Pentru cei care nu v\u0103 cunosc, ce ne po\u021bi spune despre identitatea acestui muzeu?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Mie \u00eemi place s\u0103 spun c\u0103 este cel mai frumos muzeu mic din Bucure\u0219ti. Cred c\u0103 este un muzeu care se g\u00e2nde\u0219te foarte mult la vizitatori \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie atent la dorin\u021bele \u0219i nevoile acestora. Este un muzeu care are activit\u0103\u021bi care se adreseaz\u0103 copiilor, \u0219colarilor, studen\u021bilor, adul\u021bilor \u0219i seniorilor; \u00eencerc\u0103m s\u0103 avem c\u00e2t mai multe activit\u0103\u021bi care s\u0103-i atrag\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei fac\u0103 s\u0103 vin\u0103 cu drag la muzeu. Vrem s\u0103 ie\u0219im dintr-o zon\u0103 care nu ne place, aceea c\u0103 muzeele sunt plictisitoare, e o zon\u0103 de gri \u00eenchis, \u00een care suntem de cele mai multe ori \u201earunca\u021bi\u201d de poten\u021bialii vizitatori. Ne propunem s\u0103 ie\u0219im din aceast\u0103 zon\u0103 prin ni\u0219te activit\u0103\u021bi prietenoase \u0219i o comunicare la fel de prietenoas\u0103. Chiar \u0219i cl\u0103direa \u00een care se afl\u0103 muzeul, o cl\u0103dire construit\u0103 \u00een anii ’20 ai secolului trecut, \u00eentr-un stil maur vene\u021bian, este \u00een sine un exponat; absolut to\u021bi vizitatorii remarc\u0103 \u0219i casa, interiorul \u0219i exteriorul. Mai mult dec\u00e2t ceea ce i-a fost dat prin construc\u021bie, a fost \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de-a lungul timpului \u00een ideea de completa povestea h\u0103r\u021bilor expuse. Plafoanele au fost pictate cu subiecte cartografice, iar vitraliile au aceea\u0219i tematic\u0103. Echipa care a lucrat \u00een anul 2003 \u0219i care a fost condus\u0103 de primul director al muzeului, domnul Octavian Penda, un cunoscut artist grafic, a \u00eencercat s\u0103 creeze o cas\u0103 pentru h\u0103r\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t cei care intr\u0103 \u00een muzeu s\u0103 fie \u00eembiba\u021bi de cartografie istoric\u0103 \u0219i s\u0103 plece \u00eendr\u0103gosti\u021bi de patrimoniul expus. <\/span><\/p>\n

Din reac\u021biile vizitatorilor, re\u021binem dou\u0103 aspecte care se repet\u0103: 1. c\u0103 muzeul este o surpriz\u0103 foarte pl\u0103cut\u0103, c\u0103 nu se a\u0219teptau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 a\u0219a ceva \u0219i 2. c\u0103 este un muzeu prietenos din toate punctele de vedere \u0219i preg\u0103tit pentru toate tipurile de public, mai pu\u021bin pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, c\u0103ci este o cl\u0103dire clasat\u0103 ca monument istoric, deci orice schimbare este dificil de realizat.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Am reg\u0103sit printre mesajele voastre de comunicare detaliul c\u0103 sunt pu\u021bine muzee de profil \u00een lume? A\u0219a este?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Da, a\u0219a este. \u0218tiu c\u0103 exist\u0103 un astfel de muzeu \u00een Texas \u0219i unul \u00een Coreea de Sud. H\u0103r\u021bile sunt asimilate muzeelor de istorie sau muzeelor municipale. De exemplu, \u0219tiu c\u0103 Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti are o colec\u021bie vast\u0103 de h\u0103r\u021bi ale Bucure\u0219tiului.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

V.\u0218.: De ce ne fascineaz\u0103 h\u0103r\u021bile?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: H\u0103r\u021bile vechi sunt o lume \u00een sine \u0219i ele vorbesc despre trecutul nostru, despre unele lucruri care nu mai sunt. Privind vizitatorii, am observat c\u0103 ei caut\u0103 mereu ceva pe o hart\u0103 \u2013 fie trimiterile explicite (voi explica imediat ce sunt acestea), fie caut\u0103 localitatea \u00een care s-au n\u0103scut ei, prietenii sau bunicii; caut\u0103 elemente cunoscute \u0219i chiar sunt interesa\u021bi s\u0103 descopere cum se ajungea \u00een urm\u0103 cu 300 de ani din Bucure\u0219ti \u00een alt loc. Sunt unele h\u0103r\u021bi de secol XVII sau XVIII, c\u00e2nd erau trecute chiar pe hart\u0103 diverse informa\u021bii (acele trimiteri explicite); de pild\u0103, \u00eentr-o hart\u0103 a Moldovei, la Cotnari, scrie: \u201eCotnari, cunoscut pentru vinurile bune care se fac aici\u201d sau la Bucure\u0219ti scrie: \u201ere\u0219edin\u021ba gospodarului Valahiei\u201d sau \u201eaici este Cetatea Troiei\u201d; sunt aceste scurte explica\u021bii care indic\u0103 \u0219i scopul h\u0103r\u021bii, cel turistic. Avem o hart\u0103 care le place \u00een mod deosebit vizitatorilor no\u0219tri \u2013 harta comorii lui Decebal, o hart\u0103 de secol XVI. Pe ea este scris \u00een limba latin\u0103: \u201eSarge\u021bia, r\u00e2ul \u00een care Decebal \u0219i-a \u00eengropat comoara\u201d. <\/span><\/p>\n

A\u0219adar, h\u0103r\u021bile fascineaz\u0103 pentru c\u0103 oamenii caut\u0103 s\u0103 identifice ceea ce cunosc, s\u0103 vad\u0103 cum era \u00eenainte de a se na\u0219te ei, cum s-a schimbat un loc \u0219i cum a evoluat, cum au evoluat denumirile. Sunt foarte mul\u021bi interesa\u021bi \u0219i de culorile h\u0103r\u021bilor, deoarece au diverse culori, maximum patru, \u0219i mereu se \u00eentreab\u0103 de ce exist\u0103 o culoare \u00eentr-un anumit loc. Harta, oric\u00e2t de ni\u0219at\u0103 ar p\u0103rea la prima vedere, este un univers care ofer\u0103 ocazia multor discu\u021bii \u0219i intepret\u0103ri \u0219i asta le place oamenilor care vin aici \u2013 se reg\u0103sesc, se caut\u0103 \u0219i fac pove\u0219ti din h\u0103r\u021bi.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Putem considera h\u0103r\u021bile ni\u0219te obiecte frumoase?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Sunt ni\u0219te obiecte frumoase. Unele dintre ele aveau \u0219i un scop estetic. Ast\u0103zi, h\u0103r\u021bile vechi se cump\u0103r\u0103 pentru a \u00eenfrumuse\u021ba biblioteci \u0219i alte zone din cas\u0103. De\u0219i scopul lor nu era acesta, sunt ni\u0219te obiecte frumoase, \u00een sine.
\n\u00cen muzeu exist\u0103 \u0219i obiecte care se afl\u0103 \u00een apropierea h\u0103r\u021bilor, care au menirea de a le pune \u0219i mai bine \u00een valoare. Casa \u00een care ne afl\u0103m a fost amenajat\u0103 pentru a fi o gazd\u0103 bun\u0103 pentru h\u0103r\u021bi \u0219i pentru a crea o atmosfer\u0103 familial\u0103, intim\u0103, \u00een care vizitatorii s\u0103 se simt\u0103 c\u00e2t mai firesc, iar sobele, \u0219emineele \u0219i obiectele de mobilier completeaz\u0103 experien\u021ba. \u0218iiii… podeaua care sc\u00e2r\u021b\u00e2ie \u0219i care multor vizitatori le aminte\u0219te de momente din copil\u0103ria lor sau sunt transpu\u0219i \u00een alte zone ale pove\u0219tii pe care o tr\u0103iesc aici, \u00een muzeu.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

V.\u0218.: Dac\u0103 Muzeul H\u0103r\u021bilor ar fi o persoan\u0103, cum ar fi?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 la asta, dar dac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la o persoan\u0103… ei bine, nu ar avea 20 de ani, c\u0103ci muzeul acesta este \u00een\u021belept. M-a\u0219 g\u00e2ndi, deci, la o persoan\u0103 care \u0219tie multe pove\u0219ti, care are r\u0103bdare s\u0103 explice \u0219i care \u0219tie s\u0103 fie \u0219i juc\u0103u\u0219\u0103, \u0219i serioas\u0103, care se bucur\u0103 de un vin bun \u0219i de un concert de calitate. \u00cen acela\u0219i timp, ar fi o persoan\u0103 prietenoas\u0103 pentru c\u0103 asta ne dorim s\u0103 fie muzeul \u2013 un loc prietenos.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Cum s-a constituit colec\u021bia Muzeului H\u0103r\u021bilor?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: A fost donat\u0103 cea mai mare parte a colec\u021biei de h\u0103r\u021bi vechi a familiei Adrian \u0219i Dana N\u0103stase. De-a lungul timpului \u0219i \u00een ultimii ani tot mai accelerat, avem o politic\u0103 de atragere de dona\u021bii. De fapt, unul dintre rolurile unui muzeu este de a atrage c\u00e2t mai multe dona\u021bii pentru a conserva patrimoniul na\u021bional. \u00cencerc\u0103m s\u0103 spunem c\u00e2t mai des acest lucru, c\u0103 a\u0219tept\u0103m \u0219i ne bucur\u0103m de dona\u021bii care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu specificul muzeului. \u00cen ultimii ani a crescut num\u0103rul de dona\u021bii \u0219i suntem \u00eenc\u00e2nta\u021bi, iar \u00een acest sens organiz\u0103m anual o expozi\u021bie cu noile dona\u021bii, este modul nostru de a le mul\u021bumi donatorilor pentru gestul pe care l-au f\u0103cut. De altfel, \u00eencerc\u0103m s\u0103 integr\u0103m \u00een expunerea permanent\u0103 o parte dintre lucr\u0103rile primite din dona\u021bii.
\n\u00cen prezent, colec\u021bia muzeului totalizeaz\u0103 peste 1500 de lucr\u0103ri.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

V.\u0218.: Care este cea mai veche hart\u0103 din patrimoniul muzeului vostru?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Cea mai veche este o hart\u0103 de la 1525, realizat\u0103 de Lorenz Friesz (c. 1489-1550), este o xilogravur\u0103 (o gravur\u0103 \u00een lemn), reprezint\u0103 Ungaria, Valahia \u0219i Moldova \u0219i este expus\u0103. Ca majoritatea h\u0103r\u021bilor din muzeu reprezint\u0103 provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti, deoarece inten\u021bia colec\u021bionarului, apoi a donatorului, a fost s\u0103 de\u021bin\u0103 o colec\u021bie ampl\u0103 de h\u0103r\u021bi ale provinciilor locuite de rom\u00e2ni. Accentul principal este pe Rom\u00e2nia, dar exist\u0103 \u0219i h\u0103r\u021bi ale altor \u021b\u0103ri, continente, oceane \u0219.a.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: O hart\u0103 care are elemente de unicitate?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Am fi putut vorbi cu adev\u0103rat despre unicitate dac\u0103 am fi avut h\u0103r\u021bi care s\u0103 fie manuscris, nu imprimate, dar deja din momentul \u00een care vorbim despre Johannes Gutenberg \u0219i apari\u021bia tiparului \u00een Europa, \u00een secolul al XV-lea, ideea de unicitate devine tot mai sub\u021bire, c\u0103ci deja se puteau realiza mai multe exemplare ale unei lucr\u0103ri. A\u0219adar, noi avem h\u0103r\u021bi \u00een mai multe exemplare, \u00eens\u0103 difer\u0103 doar modul \u00een care sunt colorate, ele fiind colorate de m\u00e2n\u0103, cu acuarele. \u00cen func\u021bie de ceea ce \u00ee\u0219i dorea cel care a cumparat-o, se colorau diverse aspecte. Astfel, de\u0219i este imprimat acela\u0219i subiect, h\u0103r\u021bile sunt unice prin coloratur\u0103. <\/span><\/p>\n

A\u0219 alege s\u0103 vorbesc acum despre unicitatea uneia, \u0219i anume o hart\u0103 a Dun\u0103rii. Aceasta are \u00een planul inferior o \u00een\u0219iruire de casete cu reprezent\u0103ri de ora\u0219e. Acestea nu sunt reprezent\u0103ri ale ora\u0219elor de pe Dun\u0103re, a\u0219a cum ne-am a\u0219tepta, ci reprezent\u0103ri ale ora\u0219elor care au fost cucerite de turci, astfel \u00eenc\u00e2t ele indic\u0103 scopul h\u0103r\u021bii, \u0219i anume acela de a fi o invita\u021bie la arme, adresat\u0103 lumii cre\u0219tine. Acest aspect mi se pare cu adev\u0103rat unic \u0219i ne bucur\u0103m c\u0103 avem aceast\u0103 hart\u0103 \u00een muzeu. De altfel, a\u0219 insista pe rolul politic al h\u0103r\u021bilor, acestea fiind deseori folosite, de-a lungul istoriei, \u00een acest scop.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Care este harta ta preferat\u0103 din colec\u021bia actual\u0103 a muzeului?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: \u00cemi este greu s\u0103 aleg, dar cred c\u0103 harta despre care tocmai am vorbit; este o hart\u0103 de care m\u0103 simt aproape, \u00eemi place foarte mult. Este, deci, harta realizat\u0103 de Nicolas Sanson, a fost cartograful cardinalului Richelieu \u0219i p\u0103rintele cartografiei franceze. Harta este din 1693 \u0219i surprinde Dun\u0103rea de la izvoare p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea \u00een Marea Neagr\u0103.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Ce proiecte ave\u021bi \u00een desf\u0103\u0219urare?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Preg\u0103tim ceva nou pentru \u00eentreg arealul muzeologic rom\u00e2nesc. Avem \u00een implementare un proiect-pilot european, finan\u021bat prin programul Horizon 2020, prin care vrem s\u0103 realiz\u0103m o aplica\u021bie de \u00eenv\u0103\u021bare pentru copii. Am luat programa \u0219colar\u0103 pentru copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 10 \u0219i 14 ani, am g\u0103sit puncte comune \u00eentre aceasta \u0219i patrimoniul muzeului, iar acum lucr\u0103m de zor la realizarea unei aplica\u021bii multimedia \u0219i AR (de Realitate Augmentat\u0103) pentru IOS \u0219i Android, prin intermediul c\u0103reia copiii vor \u00eenv\u0103\u021ba istorie \u0219i geografie prin joc. Aplica\u021bia se va putea folosi \u00een muzeu \u0219i la \u0219coal\u0103, iar profesorii o vor putea utiliza inclusiv ca instrument de evaluare. Ne dorim ca cei mici s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een muzeu, s\u0103 \u00eenve\u021be aici, la noi. <\/span><\/p>\n

Avem \u00een continuare proiectul pentru degustarea de vinuri. Pe 16 mai avem degustarea unui vin georgian; noi prezent\u0103m o hart\u0103 a Georgiei \u0219i apoi degust\u0103m vinul. Se spune c\u0103 pe teritoriul Georgiei s-au creat primele vinuri, astfel c\u0103 va fi o degustare de vin din ni\u0219te recipiente tipic georgiene, se numesc qvevri.
\nVom participa, fire\u0219te, \u0219i la Noaptea Muzeelor, \u00een data de 13 mai, apoi, pentru prima dat\u0103, vom participa la Romanian Design Week \u0219i vom g\u0103zdui un concert de jazz \u00een curtea muzeului, pe 18 mai.
\nVom continua \u0219i seria concertelor, dar \u0219i atelierele pentru copii, acestea fiind mereu prezente \u00een programul muzeului. <\/span><\/p>\n

Avem \u0219i un proiect mai vechi, \u201eCartografii sonore\u201d, pe care \u00eel realiz\u0103m \u00een colaborare cu UCIMR (Uniunea de Crea\u021bie Interpretativa a Muzicienilor din Rom\u00e2nia). Alegem o hart\u0103, iar muzicienii \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ea \u0219i programul muzical. <\/span><\/p>\n

Pe siteul muzeului, www.muzeulhartilor.ro<\/a><\/em>, se pot g\u0103si mai multe informa\u021bii despre toate aceste evenimente.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Cum a\u021bi trecut prin pandemie?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Am \u00eenv\u0103\u021bat multe \u00een pandemie, dar cu ceea ce am r\u0103mas din acea perioad\u0103 este posibilitatea lucruri de a vinde bilete online \u0219i de a organiza activit\u0103\u021bi \u00een mediul online \u2013 conferin\u021be \u0219i filme scurte, prin care s\u0103 \u021binem leg\u0103tura cu publicul nostru. A\u0219 putea spune c\u0103 am descoperit online-ul \u00een pandemie \u0219i continu\u0103m s\u0103 men\u021binem aspectele bune ale acestuia. Chiar dac\u0103 acum organiz\u0103m conferin\u021bele la muzeu, \u00eencerc\u0103m s\u0103 le transmitem \u0219i online. Am constatat c\u0103 \u00een pandemie se \u00eenscriau la conferin\u021bele noastre oameni din Canada, Belgia, Ungaria, Sibiu sau Timi\u0219oara, deci am reu\u0219it s\u0103 ajungem la mai multe persoane interesate de activitatea muzeului.
\n\u00cen anul 2020, majoritatea muzeelor din lume a avut o treime din vizitatori, respectiv o treime din venituri. \u00cen 2021 a fost o revenire cam la jum\u0103tate, iar \u00een 2022 a fost un boom de vizitatori, fiind \u00een continuare un trend ascendent.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Cum se raporteaz\u0103 omului secolului 21 la muzee?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: \u00cemi e greu s\u0103 m\u0103 pun \u00een locul unui om care nu cunoa\u0219te muzeele pe din\u0103untru \u0219i pe dinafar\u0103, a\u0219a cum le cunosc oamenii care lucreaz\u0103 \u00eentr-un muzeu. \u00cen\u021beleg, \u00eens\u0103, de ce lumea nu vrea s\u0103 vin\u0103 la muzeele din Rom\u00e2nia: pentru c\u0103, \u00een general, sunt statice. Dac\u0103 se cere ceva, se cere mai mult\u0103 interactivitate, o anumit\u0103 dinamic\u0103 \u0219i tehnologie, \u0219i cred c\u0103 noi, la Muzeul H\u0103r\u021bilor, reu\u0219im s\u0103 fim mai dinamici. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, consider c\u0103 este greu pentru muzeele din Rom\u00e2nia s\u0103 existe \u00een secolul 21, deoarece sunt considerate prea pu\u021bin relevante, \u00een primul r\u00e2nd de legiuitori, iar \u00een al doilea r\u00e2nd de public. Noi, \u00een Rom\u00e2nia, vorbim destul de pu\u021bin despre relevan\u021ba culturii, \u0219i asta se simte \u00een vizitarea redus\u0103 a muzeelor; nu suntem educa\u021bi \u00een direc\u021bia protej\u0103rii patrimoniului \u0219i a valorilor na\u021bionale. Cred c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t nu vom construi pas cu pas \u0219i nu vom lucra la toate nivelurile pentru protejarea patrimoniului, nu vom avea muzee \u0219i un public avizat, un public care s\u0103 \u201eguste\u201d muzee, teatru, balet, muzic\u0103 clasic\u0103 \u0219i tot ce \u00eenseamn\u0103 cultur\u0103. Gradul de vizitare a muzeelor este similar cu gradul de acces la alte forme de cultur\u0103. <\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

V.\u0218.: Cum te ghideaz\u0103 harta ta personal\u0103 \u00een via\u021b\u0103?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Poate singurul cuv\u00e2nt la care m\u0103 g\u00e2ndesc acum este familia. Pentru mine, familia este harta \u0219i busola, \u0219i cred c\u0103 harta mea personal\u0103 con\u021bine \u00een primul r\u00e2nd familia, apoi sateli\u021bii care graviteaz\u0103 \u00een jurul ei. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu asta, s\u0103 \u0219tii c\u0103 exist\u0103 h\u0103r\u021bi ale dragostei. Avem \u00een muzeu doar o replic\u0103, este o hart\u0103 a inimii asediat\u0103 de dragoste (secolul al XVIII-lea). <\/span><\/p>\n

Pe harta mea personal\u0103 mai reg\u0103sim muzeul acesta, dar \u0219i alte muzee, c\u0103ci eu cred c\u0103 muzeele sunt locuri de \u00eenv\u0103\u021bare, \u00eenainte de orice altceva. De aceea \u00eemi place s\u0103 vizitez orice tip de muzeu \u2013 de art\u0103, de \u0219tiin\u021be ale naturii, de istorie sau de fotografie. <\/span><\/p>\n

Pe harta personal\u0103 a\u0219 mai g\u0103si prieteni, mi se pare c\u0103 sunt ni\u0219te ancore pentru noi, ancore care ne \u021bin \u00een echilibru. A\u0219 mai g\u0103si locuri frumoase \u0219i mici din fiecare ora\u0219 pe care l-am colindat, locuri mai pu\u021bin cunoscute; a\u0219 g\u0103si un pic de Grecia \u0219i mult\u0103 Italia. A\u0219 g\u0103si c\u0103r\u021bi; avem voie cu c\u0103r\u021bi pe harta personal\u0103? Ar fi foarte multe c\u0103r\u021bi; ar mai fi Mozart \u0219i Rahmaninov, \u0219i Bach, \u0219i Beatles!<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: \u0218i ce calit\u0103\u021bi umane reg\u0103sim pe harta ta? Ce apreciezi cel mai mult la oameni?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Sinceritatea, loialitatea, respectul, bun\u0103tatea; apreciez foarte mult bun\u0103tatea. A\u0219 ad\u0103uga capacitatea de a te juca, de a te copil\u0103ri din nou.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

V.\u0218.: Oamenii sunt precum h\u0103r\u021bile?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Da, sunt, pentru c\u0103 sunt \u0219i la vedere, sunt \u0219i ascun\u0219i, adic\u0103 exist\u0103 unele h\u0103r\u021bi \u0219i unii oameni ale c\u0103ror chipuri arat\u0103 cine sunt. Exist\u0103 al\u021bi oameni care las\u0103 foarte pu\u021bin s\u0103 se vad\u0103 din ceea ce sunt, la fel ca h\u0103r\u021bile, \u0219i din nou m\u0103 g\u00e2ndesc la harta lui Sanson \u2013 \u00een care vezi ceva \u0219i de fapt e altceva. Sunt h\u0103r\u021bi simple \u0219i frumoase \u00een simplitatea de a spune ceva foarte clar, dar sunt \u0219i h\u0103r\u021bi complexe. Da, cred c\u0103 sunt ca oamenii.<\/span><\/p>\n

V.\u0218.: \u00cen concluzie, de ce s\u0103 venim la Muzeul H\u0103r\u021bilor?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Pentru c\u0103 e cu adev\u0103rat foarte frumos. E un muzeu care \u00ee\u021bi d\u0103 o stare de bine, care te poart\u0103 \u00een pove\u0219ti, trebuie s\u0103 te la\u0219i doar luat de m\u00e2nu\u021b\u0103 \u0219i purtat de m\u00e2nu\u021ba invizibil\u0103 a muzeului prin interiorul s\u0103u. Pentru c\u0103 sunt multe lucruri care se pot face \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba \u00een muzeu, sunt lucruri care pot fi atinse \u0219i accesate cu telefonul prin aplica\u021bii interactive \u0219i pentru c\u0103 este un muzeu \u00een care \u00ee\u021bi petreci frumos ora \u00een care te afli aici, dar \u0219i pentru c\u0103 este un muzeu pe care \u00eel \u021bii minte. Nu este unul dintre nenum\u0103ratele muzee pe care l-ai v\u0103zut, ci a\u0219 spune c\u0103 este un muzeu despre care, peste un num\u0103r considerabil de ani, c\u00e2nd cineva te \u00eentreab\u0103 dac\u0103 ai vizitat Muzeul H\u0103r\u021bilor, \u00eei r\u0103spunzi: \u201eDa, \u00eel \u021bin minte! Avea acolo… \u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

V.\u0218.: Cum arat\u0103 Rom\u00e2nia ta?<\/strong><\/em>
\nCristina Toma<\/strong><\/em>: Rom\u00e2nia mea e foarte frumoas\u0103, e un Paradis! Este format\u0103 din oamenii buni, care fac lucruri cu drag; este o Rom\u00e2nie care are drumuri bune \u0219i un sistem de educa\u021bie \u0219i un sistem de s\u0103n\u0103tate bine puse la punct. Este o Rom\u00e2nie \u00een care oamenilor le pas\u0103 de cel\u0103lalt \u2013 asta cred c\u0103 este cel mai important. <\/span><\/p>\n

Din punct de vedere fizic, este o Rom\u00e2nie a\u0219a cum e ea acum, cum o \u0219tim, foarte frumoas\u0103. Din punct de vedere sufletesc este o Rom\u00e2nie mai degrab\u0103 utopic\u0103, dar asta aleg s\u0103 v\u0103d pentru c\u0103 e modul \u00een care eu rezist. Mi-am dorit de mult\u0103 vreme s\u0103 plec din Rom\u00e2nia, dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat; probabil c\u0103 mi-a fost dat s\u0103 r\u0103m\u00e2n aici \u0219i s\u0103 construiesc.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

C\u00e2teva repere despre h\u0103r\u021bi
\n(Informa\u021bii preluate din Muzeul H\u0103r\u021bilor)<\/span><\/p>\n

H\u0103r\u021bile au o istorie extrem de veche, ceea ce face dificil\u0103 stabilirea \u00eenceputurilor lor. Interesul pentru ele este \u00eent\u00e2lnit la civiliza\u021biile antice: civiliza\u021bia egiptean\u0103, greac\u0103, babilonian\u0103, chinez\u0103 sau inca\u0219\u0103, dar au fost realizate chiar \u0219i de popoarele primitive, de la eschimo\u0219i la aborigenii din Australia.<\/span><\/p>\n

Evolu\u021bia cartografiei este strict legat\u0103 de istoria politic\u0103, social\u0103 \u0219i de evolu\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103; nu este de mirare c\u0103 cei mai importan\u021bi cartografi \u0219i cele mai importante h\u0103r\u021bi provin din \u021b\u0103ri care au fost \u00een trecut mari imperii: Italia, Olanda, Fran\u021ba, Austria etc.<\/span><\/p>\n

\u00cen vechime h\u0103r\u021bile erau realizate pe piatr\u0103, os, dar \u0219i pe materiale perisabile, cum ar fi pielea de animale, materiale care s-au p\u0103strat rar. Mai t\u00e2rziu au fost desenate manual pe pergament \u0219i h\u00e2rtie \u0219i, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, odat\u0103 cu descoperirea tiparului, ele au fost tip\u0103rite \u00een mai multe exemplare, ceea ce a permis r\u0103sp\u00e2ndirea lor facil\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, ca tehnic\u0103 de realizare \u00eencepe s\u0103 fie folosit\u0103 gravura, gen al graficii \u00een care imaginea este ob\u021binut\u0103 prin reproducerea dup\u0103 o plac\u0103 pe a c\u0103rei suprafa\u021b\u0103 a fost trasat sau gravat desenul. Desenul se executa inversat pe placa de lemn (xilogravur\u0103), de metal (aram\u0103, zinc \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea) sau pe piatr\u0103 (litografie, din secolul al XIX-lea, iar apoi se imprima pe h\u00e2rtie, prin presare. Colorarea acestora se realiza manual, ulterior.<\/span><\/p>\n

Claudiu Ptolemeu (cca 100-170 e.n.) este cel mai cunoscut geograf \u0219i astronom al antichit\u0103\u021bii, autor al lucr\u0103rii Geographia, care a influen\u021bat secole la r\u00e2nd realiz\u0103rile cartografice cre\u0219tine \u0219i musulmane. El a sintetizat toate datele de geografie cunoscute p\u00e2n\u0103 la el \u0219i a scris o descriere a p\u0103m\u00e2ntului \u00een care a inclus toate cuno\u0219tin\u021bele despre lumea veche, de la Sco\u021bia de azi la India.<\/span><\/p>\n

De\u0219i nu \u0219tim sigur dac\u0103 a realizat o hart\u0103 sau nu, Ptolemeu a g\u00e2ndit dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de reprezentare a globului \u00een plan, numite Proiec\u021biile lui Ptolemeu, \u0219i de cuantificare a pozi\u021biei fiec\u0103rui reper geografic sub form\u0103 de latitudine \u0219i longitudine. Geografii care i-au urmat au folosit acest sistem.<\/span><\/p>\n

\u00cen secolele XV-XVII, to\u021bi cartografii \u2013 inclusiv Gerard Mercator, Abraham Ortelius sau Sebastian M\u00fcnster \u2013 au realizat h\u0103r\u021bi inspirate din lucrarea lui Ptolemeu, pe care le-au denumit Tabulae Antiquae (H\u0103r\u021bi antice) pentru a le delimita de Tabulae Modernae, reprezent\u0103ri ale lumii din timpul Rena\u0219terii, f\u0103cute tot pe scheletul pozi\u021bional al lui Ptolemeu.<\/span><\/p>\n

Scopul acestor h\u0103r\u021bi era de reprezentare a lumii cunoscute \u0219i nu de orientare \u00een spa\u021biu. H\u0103r\u021bile antice p\u0103streaz\u0103 denumirile latine ale localit\u0103\u021bilor \u0219i regiunilor: Dacia, Moesia etc.<\/span><\/p>\n

Gerard Mercator (1512-1594) este cel mai cunoscut \u0219i important nume \u00een cartografia istoric\u0103, dup\u0103 Claudiu Ptolemeu. Este considerat unul dintre \u00eentemeietorii cartografiei moderne, al\u0103turi de Abraham Ortelius, prietenul s\u0103u. A creat h\u0103r\u021bi bazate pe observa\u021bii \u0219i m\u0103sur\u0103tori \u0219tiin\u021bifice \u0219i tot lui i se datoreaz\u0103 un nou mod de a prezenta globul \u00een suprafa\u021b\u0103 plan\u0103 \u2013 proiec\u021bia cilindric\u0103 Mercator, folosit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n

Abraham Ortelius (1527-1598) este creatorul primului atlas geografic modern, Theatrum Orbis Terrarum. Acest atlas i-a adus celebritatea \u0219i a fost publicat la Anvers \u00een 1570; cuprinde 70 de h\u0103r\u021bi ale diferitelor \u021b\u0103ri, regiuni \u0219i continente cunoscute, majoritatea dup\u0103 h\u0103r\u021bi mai vechi.<\/span><\/p>\n

Sebastian M\u00fcnster (1488-1522) este autorul unei descrieri a lumii, Cosmographia, lucrare de referin\u021b\u0103 pentru cultura european\u0103 a secolului al XVI-lea. \u00cen 1540 a publicat o edi\u021bie \u00een limba latin\u0103 a celebrei lucr\u0103ri din secolul II a lui Claudiu Ptolemeu, Geographia, ilustrat\u0103 cu gravuri dup\u0103 h\u0103r\u021bile antice, dar \u0219i cu gravuri realizate de autor.<\/span><\/p>\n

***<\/span><\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

Pute\u021bi urm\u0103ri activitatea Muzeului H\u0103r\u021bilor pe site-ul https:\/\/www.muzeulhartilor.ro\/<\/a><\/span> \u0219i pe re\u021belele sociale: Facebook<\/a><\/span> \u0219i Instagram<\/a><\/span>.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu de Veronica \u0218tefan<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristina Toma s-a n\u0103scut \u00een Cluj-Napoca \u0219i locuie\u0219te de 19 ani \u00een Bucure\u0219ti. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i Istoria artei, din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, Cristina \u0219i-a continuat studiile cu un master \u00een Istoria artei. \u00cen timpul masterului a \u00eenceput s\u0103 lucreze la British Council ca bibliotecar, iar o \u00eent\u00e2lnire providen\u021bial\u0103 cu dou\u0103 doamne i-a adus \u00een aten\u021bie un post…<\/p>","protected":false},"author":1191,"featured_media":37955,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[36],"tags":[3805,1009,3025],"class_list":["post-37908","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviuri","tag-cristina-toma","tag-interviu","tag-muzeul-hartilor"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t