{"id":40079,"date":"2023-08-03T17:20:55","date_gmt":"2023-08-03T14:20:55","guid":{"rendered":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=40079"},"modified":"2025-05-30T17:00:51","modified_gmt":"2025-05-30T14:00:51","slug":"prin-pietele-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/prin-pietele-lumii\/","title":{"rendered":"Prin pie\u021bele lumii"},"content":{"rendered":"

Aceasta este o poveste despre o carte minunat\u0103 \u0219i despre c\u00e2teva pie\u021be din \u00eentreaga lume.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Cartea \u201ePrin pie\u021bele lumii\u201d (autoare: Maria Bahareva, ilustratoare: Anna Desni\u021bkaia; traducere din limba rus\u0103 de Vasile Ernu; Editura Frontiera, 2023) este o s\u0103rb\u0103toare a sim\u021burilor \u0219i o re\u00eentoarcere la memoria gustului, c\u0103ci, dincolo de vizual, fructele, legumele \u0219i mirodeniile \u00eenseamn\u0103 mai ales gust.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u0218i eu \u00eemi amintesc de gr\u0103dina bunicii paterne \u0219i de momentele \u00een care m\u0103 ruga s\u0103 aduc ro\u0219ii pentru o ciorb\u0103, o toc\u0103ni\u021b\u0103 sau o salat\u0103. Am \u0219i imaginea dovleacului generos, \u00een nuan\u021b\u0103 puternic\u0103 de portocaliu, care \u00eenainte s\u0103 fie m\u00e2ncat, umplea buc\u0103t\u0103ria de var\u0103 de un miros irezistibil. Porumbul cules din spatele casei, prunele \u0219i merele din livad\u0103, fructele m\u00e2ncate din copac \u0219i murele din rugi \u2013 toate acestea se g\u0103seau din bel\u0219ug la bunica, \u00eentr-o pia\u021b\u0103 natural\u0103. Poate tocmai de aceea pie\u021bele din ora\u0219e au at\u00e2t de mult farmec pentru cei ca mine, c\u0103ci ne amintesc de gesturi vechi, c\u00e2nd doar \u00eentindeam m\u00e2na \u0219i m\u00e2ncam fructele direct din copac.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

Memoria gustului \u00eenglobeaz\u0103 \u0219i sim\u021burile vizual \u0219i olfactiv. Spunem \u00een prezent c\u0103 ne e dor de gustul ro\u0219iilor din copil\u0103rie, pe care le ni amintim imperfecte, de m\u0103rimi diferite. Ne amintim \u0219i cum uscau bunicile noastre teiul \u0219i menta pentru ceaiurile din serile lungi de iarn\u0103 sau cum st\u0103teau gutuile a\u0219ezate frumos la copt pe ziare. Simt \u0219i acum mirosul m\u00e2nc\u0103rii de prune, numit\u0103 chis\u0103li\u021b\u0103 \u00een zona jude\u021bului Arge\u0219, \u00een satul \u00een care a locuit bunica mea patern\u0103, o v\u0103duv\u0103 care \u0219i-a crescut singur\u0103 cei patru copii, dup\u0103 ce bunicul meu a murit la 25 de ani \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/span><\/p>\n

\u00cen cheie antropologic\u0103, \u201esinestezia este considerat\u0103 cheia memoriei alimentare, iar c\u00e2teva aspecte au fost surprinse de Kirshenblatt-Gimblett (1999): \u201eDe la culoare, abur, str\u0103lucire \u0219i textur\u0103 extragem gustul, mirosul \u0219i tactilul… Gustul este ceea ce anticip\u0103m \u0219i deducem din aspectul lucrurilor, din cum se simt, din miros \u0219i sunet. Ochii no\u0219tri ne las\u0103 \u00abs\u0103 gust\u0103m\u00bb m\u00e2ncarea de la distan\u021b\u0103, activ\u00e2nd sim\u021bul memoriei gustului \u0219i al mirosului\u201d (Apud Sutton, 2010, traducerea mea) \u2013 extras din lucrarea de dizerta\u021bie pe care am scris-o la finalul Masterului de Antropologie, intitulat\u0103 \u201eDrumul cafelei din Rom\u00e2nia socialist\u0103 spre postmodernitate: de la nechezol la cafeaua de specialitate. Clas\u0103, gust \u0219i memorie\u201d.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

Preiau din aceea\u0219i lucrare: \u201eDac\u0103 este evident, accentueaz\u0103 Sutton, c\u0103 suntem ceea ce m\u00e2nc\u0103m, este valabil\u0103 \u0219i reciproca: suntem ceea ce am m\u00e2ncat, utiliz\u00e2nd timpul trecut, pentru c\u0103 amintirile nu sunt doar imagini simple pe care creierul le relev\u0103 la anumite intervale, ci ele sunt formate ca urmare a unei interac\u021biuni dintre trecut \u0219i prezent. Prin urmare, puterea pe care o are memoria alimentar\u0103 deriv\u0103 par\u021bial din sinestezie, mai exact din \u00eencruci\u0219area experien\u021belor din registre senzoriale diferite: gust, miros sau auz. Nu este de mirare, deci, c\u0103 dispozi\u021biile senzorial-perceptive sunt \u00eencorporate \u00een obiecte precum piersicile sau alte alimente, dar \u0219i \u00een gesturi ca b\u0103utul cafelei de diminea\u021b\u0103 (Seremetakis, 1994, apud Sutton, 2001)\u201d. <\/span><\/p>\n

Iat\u0103, a\u0219adar, c\u0103 aceast\u0103 carte \u2013 \u201ePrin pie\u021bele lumii\u201d \u2013 face apel la memoria vizual\u0103, olfactiv\u0103 \u0219i gustativ\u0103 \u0219i ne trimite \u00een trecut, atunci c\u00e2nd ni s-au format primele amintiri alimentare, ceea ce o face \u0219i mai valoroas\u0103 prin faptul c\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze un cumul de senza\u021bii bazate pe experien\u021be care pot fi retr\u0103ite.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

Capitolele c\u0103r\u021bii<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Cartea este organizat\u0103 \u00een 12 capitole care corespund lunilor anului. Fiecare lun\u0103 con\u021bine o \u021bar\u0103 \u0219i dou\u0103 pie\u021be din spa\u021biul geografic respectiv. S\u0103 vedem ce pie\u021be vom g\u0103si \u00een fiecare lun\u0103:
\nIanuarie<\/strong><\/em> \u2013 Israel: Pia\u021ba Mahane Yehuda, Ierusalim \u0219i Pia\u021ba Levinsky, Tel Aviv;
\nFebruarie<\/strong><\/em> \u2013 Chile: Pia\u021ba Central\u0103, Santiago \u0219i Pia\u021ba de pe\u0219te Angelm\u00f3, Puerto Montt;
\nMartie<\/strong><\/em> \u2013 Thailanda: Pia\u021ba plutitoare Amphawa \u0219i Pia\u021ba Klong Toey, Bangkok;
\nAprilie<\/strong><\/em> \u2013 Spania: Pia\u021ba La Boqueria, Barcelona \u0219i Pia\u021ba La Bretxa, San Sebasti\u00e1n;
\nMai<\/strong><\/em> \u2013 Fran\u021ba: Pia\u021ba de fructe \u0219i legume de pe Cours Saleya, Nisa \u0219i Pia\u021ba acoperit\u0103 Paul Bocuse, Lyon;
\nIunie<\/strong><\/em> \u2013 SUA: Pia\u021ba din Union Square, New York \u0219i Pia\u021ba din Cl\u0103direa portului, San Francisco;
\nIulie<\/strong><\/em> \u2013 Etiopia: Mercato, Addis Abeba \u0219i Pia\u021ba din Bahir Dar;
\nAugust<\/strong><\/em> \u2013 Rom\u00e2nia: Pia\u021ba Obor, Bucure\u0219ti \u0219i Pia\u021ba Dacia, Bra\u0219ov;
\nSeptembrie<\/strong><\/em> \u2013 China: Pia\u021ba Yulin, Chengdu \u0219i Pia\u021ba de diminea\u021b\u0103 Shengfu Xiaoguan, Beijing;
\nOctombrie<\/strong><\/em> \u2013 Ungaria: Pia\u021ba Central\u0103, Budapesta \u0219i T\u00e2rgul Szimpla, Budapesta;
\nNoiembrie<\/strong><\/em> \u2013 Maroc: Pia\u021ba Jemaa el Fnaa, Marrakech \u0219i Pia\u021ba de pe\u0219te din Essaouira;
\nDecembrie<\/strong><\/em> \u2013 Marea Britanie: Barough Market, Londra \u0219i Pia\u021ba acoperit\u0103 din Oxford.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

Dincolo de informa\u021biile practice \u2013 obi\u0219nuin\u021be de mers la pia\u021b\u0103, cele mai populare produse, moneda \u021barii respective \u2013, cartea con\u021bine \u0219i re\u021bete locale, ceea ce o face \u0219i mai interesant\u0103.
\nSavoarea c\u0103r\u021bii, din punctul de vedere al informa\u021biilor, o dau \u0219i dou\u0103 rubrici fixe: ghid de conversa\u021bie \u0219i cea mai mic\u0103 bancnot\u0103 (\u0219i ce po\u021bi cump\u0103ra cu ea). De exemplu, \u00een Maroc cu 20 de dirhami po\u021bi cump\u0103ra o por\u021bie de harira (o sup\u0103 tradi\u021bional\u0103 cu linte, ro\u0219ii \u0219i carne); \u00een Israel, cu 20 de shekeli lu\u0103m o por\u021bie de falafel (chiftelu\u021be din past\u0103 de n\u0103ut cu legume, \u00eentr-o pita), iar \u00een China cu 1 yuan vom cump\u0103ra o l\u0103ptuc\u0103.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u0218i pentru c\u0103 e normal s\u0103 tragem spuza pe turta noastr\u0103, voi prezenta c\u00e2teva extrase despre Pia\u021ba Obor din Bucure\u0219ti, dar \u00eenainte v\u0103 invit s\u0103 citi\u021bi un scurt istoric al acesteia.
\nPia\u021ba Obor este considerat\u0103 una dintre cele mai mari pie\u021be agro-alimentare din Rom\u00e2nia \u0219i una dintre cele mai cunoscute din Europa. Prima atestare documentar\u0103 este din secolul al XVIII-lea, Pia\u021ba Obor fiind numit\u0103 \u201eT\u00e2rgul de afar\u0103\u201d, \u201eOborul\u201d sau \u201eOborul de vite\u201d.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n

De la antropologul Florin Dumitrescu am aflat c\u0103 aici se comercializa cherestea, care era foarte important\u0103 \u00een trecut, c\u0103ci \u00een Bucure\u0219ti se f\u0103ceau str\u0103zi din lemn. Pe la 1820, \u00een zon\u0103 erau prezen\u021bi zapciii (cei care adunau taxele), iar domnitorul de atunci a dat un decret prin care se preciza ca ace\u0219tia s\u0103 lase Oborul \u00een pace \u0219i s\u0103 se \u00eenfiin\u021beze o expozi\u021bie na\u021bional\u0103, care se numea oficial \u201eExpozi\u021bia na\u021bional\u0103 de vite, flori, legume, produse agricole \u0219i industriale\u201d.<\/span>
\nHala veche a Pie\u021bei Obor se studiaz\u0103 la Institutul Mincu din Bucure\u0219ti pentru c\u0103 este considerat\u0103 o capodoper\u0103 (pentru felul \u00een care a fost conceput\u0103), av\u00e2nd \u0219i o parte important\u0103 de transport cu \u0219ine pentru m\u0103rfuri.<\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Pe site-ul historia.ro<\/a><\/em> se precizeaz\u0103 c\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea se organiza T\u00e2rgul Mo\u0219ilor, cunoscut \u0219i ca B\u00e2lciul Mo\u0219ilor, unde se vindeau gogo\u0219i, turt\u0103 dulce, br\u00e2nzoaice \u0219i \u021buic\u0103 de prun\u0103 autentic\u0103. Existau, de asemenea, ber\u0103rii cu program muzical \u0219i arti\u0219ti comici. B\u00e2lciul Mo\u0219ilor se \u021binea pe locul Halelor centrale Obor. Datorit\u0103 spa\u021biului imens, de 100.000 mp, \u0219i a aglomera\u021biei care se crea, a ap\u0103rut expresia \u201eCe te \u00eembulze\u0219ti ca la Mo\u0219i?\u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u201eConstructia Halelor centrale Obor a \u00eenceput \u00een octombrie 1936 dup\u0103 proiectul arhitec\u021bilor Octav Doicescu, Ion Fonescu \u0219i Dan Iov\u0103nescu, execu\u021bia apartin\u00e2nd antreprizei ing. S. Neicu \u0219i Uzinelor Re\u0219i\u021ba. Dup\u0103 demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluat\u0103 de arh. Horia Creang\u0103.
\nProiectul final al cl\u0103dirii ce ad\u0103postea Halele Obor apar\u021bine arhitec\u021bilor rom\u00e2ni Horia Creang\u0103 \u0219i Haralamb Georgescu, \u00eencadr\u00e2ndu-se stilistic \u00een modernism. Demararea construc\u021biei a avut loc \u00een anul 1936, aplic\u00e2ndu-se o solu\u021bie constructiv\u0103 tehnic\u0103 original\u0103: structura era din o\u021bel sudat, \u00eenvelit cu beton poros, funda\u021biile erau din beton, iar scheletul de o\u021bel.
\nHoria Creang\u0103 a proiectat hala cu un volum unic 280x150m \u0219i \u00een\u0103ltimea de 16,4 m. \u00cen septembrie 1941, dupa montarea scheletului metalic, lucr\u0103rile au fost sistate din lips\u0103 de fonduri, dar au fost reluate \u00een anul 1942 cu c\u00e2teva modific\u0103ri fa\u021b\u0103 de proiectul original, hala fiind redus\u0103 la 159x70m. Construc\u021bia a fost inaugurat\u0103 \u00een 1950. Cl\u0103direa se afl\u0103 pe Lista Monumentelor Istorice din 2004, cu codul LMI B-II-m-B-19947, purt\u00e2nd titulatura „Halele Centrale Obor<\/em>\u201d, afl\u0103m de pe site-ul ci-co.ro<\/a><\/em>.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Extrase din carte despre Pia\u021ba Obor din Bucure\u0219ti<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Aici se v\u00e2nd \u00een fiecare zi peste 90 de tone de legume proaspete (adic\u0103 aproximativ cinci camioane mari pline).<\/span><\/p>\n

Nu rata!<\/strong><\/em>
\nTarabele cu verde\u021buri, lavand\u0103 uscat\u0103 \u0219i leg\u0103turi de usturoi. Miros at\u00e2t de bine!<\/span><\/p>\n

Pentru p\u0103rin\u021bii t\u0103i<\/strong><\/em>
\nPot m\u00e2nca mici pe terasa Obor. Micii sunt un fel de chiftelu\u021be lungi din carne tocat\u0103, f\u0103cute la gr\u0103tar. S-ar putea s\u0103 \u00ee\u021bi plac\u0103 \u0219i \u021bie!<\/span><\/p>\n

\u00cen carte este inclus\u0103 \u0219i Pia\u021ba Dacia din Bra\u0219ov despre care afl\u0103m urm\u0103toarele:<\/span><\/p>\n

Exist\u0103 din anii 1980.<\/span><\/p>\n

Nu rata!<\/strong><\/em>
\nBuc\u0103\u021bile de lemn de pe tarabele cu br\u00e2nz\u0103. De fapt, nu este lemn, ci br\u00e2nz\u0103 de burduf \u00eenvelit\u0103 \u00een scoar\u021b\u0103 de brad, care arat\u0103 exact ca un butuc.<\/span><\/p>\n

Gust\u0103<\/strong><\/em>:
\ncl\u0103titele umplute bra\u0219ovene. Se v\u00e2nd adesea cu carne, dar exist\u0103 \u0219i umpluturi dulci.<\/span><\/p>\n

\u0218i pentru a echilibra prezentarea, v\u0103 las \u0219i c\u00e2teva extrase despre o pia\u021b\u0103 \u00een care mi-a\u0219 dori s\u0103 ajung \u2013 Pia\u021ba plutitoare Amphawa din Thailanda<\/strong><\/em> (o pia\u021b\u0103 popular\u0103 \u00eentr-un sat vechi de pescari):<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Cum arat\u0103<\/strong><\/em>:
\no sumedenie de pr\u0103v\u0103lii \u00een\u0219irate de-o parte \u0219i de alta a canalului. Pe malul apei dunt mese la care v\u00e2nz\u0103torii ambulan\u021bi vin direct cu barca. Po\u021bi cump\u0103ra \u0219i m\u00e2nca pe loc!<\/span><\/p>\n

Nu rata!<\/strong><\/em>
\nRegiunea Amphawa este renumit\u0103 nu doar pentru pia\u021b\u0103. Aici exist\u0103 o colonie uria\u0219\u0103 de licurici, pe care \u00eei po\u021bi admira seara \u00eentr-o excursie special\u0103 cu barca. Dac\u0103 ai noroc, vei vedea copaci acoperi\u021bi de lumini\u021be p\u00e2lp\u00e2itoare!<\/span><\/p>\n

Gust\u0103<\/em><\/strong>:
\nM\u00e2ncarea mea preferat\u0103 este khanom khrok, ni\u0219te cl\u0103tite de orez cu umplutur\u0103 de cocos. Pot s\u0103 m\u00e2n\u00e2nc cinci odat\u0103! (Anong W, 7 ani)<\/span><\/p>\n

Cartea a beneficiat de o dubl\u0103 lansare \u2013 la terasa Obor Amor din Pia\u021ba Obor \u0219i la Salonul de carte Bookfest, \u00een prezen\u021ba traduc\u0103torului Vasile Ernu \u0219i a antropologului \u0219i scriitorului Florin Dumitrescu.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Despre autoare, ilustratoare \u0219i traduc\u0103tor<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Maria Bahareva<\/strong><\/em> a lucrat ca editor pentru diverse proiecte media, precum National Geographic Traveller, \u0219i a scris ghiduri de c\u0103l\u0103torii. Prin pie\u021bele lumii este prima sa carte pentru copii. Maria locuie\u0219te la Budapesta \u00eempreun\u0103 cu fiica \u0219i cele dou\u0103 pisici. Merge des la cele dou\u0103 pie\u021be men\u021bionate \u00een carte \u2013 Pia\u021ba Central\u0103 \u0219i Pia\u021ba Szimpla.<\/span><\/p>\n

Artista Anna Desni\u021bkaia<\/strong><\/em> a absolvit \u00een 2011 Facultatea de Arte din Moscova \u0219i lucreaz\u0103 ca ilustratoare de carte pentru copii, \u00een special carte de non-fic\u021biune. Este cunoscut\u0103 publicului din Rom\u00e2nia ca ilustratoarea c\u0103r\u021bii O sut\u0103 de ani \u00een casa noastr\u0103 de Aleksandra Litvina, publicat\u0103 de Frontiera \u00een 2021. Arta ei beneficiaz\u0103 de recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103, fiind prezent\u0103 la Expozi\u021bia ilustratorilor de la Bologna (2019), Premiul Astrid Lindgren Memorial (nominalizare, 2018) \u0219i Bienala de la Bratislava (2017). Anna locuie\u0219te \u00een Israel \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul \u0219i cei trei copii.<\/span><\/p>\n

Traduc\u0103torul Vasile Ernu<\/strong><\/em> este absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filosofie \u2013 Universitatea Al. I. Cuza, Ia\u0219i. Scrie texte de opinie \u00een diverse reviste \u0219i cotidiene. A publicat peste zece volume, traduse \u00een mai multe limbi. Ultima carte publicat\u0103 este S\u0103lbaticii copii dingo, Editura Polirom, 2021.
\nVasile Ernu este preocupat de pie\u021bele alimentare \u0219i, \u00een general, de via\u021ba de zi cu zi a societ\u0103\u021bii, \u00een special \u00een sate \u0219i \u00een ora\u0219ele mici.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

G\u00e2nduri de final<\/span><\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

Cartea aceasta mi-a amintit de bunica, de mama \u0219i de sora mea \u2013 ne\u00eentrecute \u00een preparate culinare de toate felurile. P\u00e2inea pe vatr\u0103, m\u0103m\u0103liga cu br\u00e2nz\u0103 \u0219i unt f\u0103cut \u00een putinei, m\u00e2ncarea de prune \u2013 toate ale bunicii; ciorbele \u0219i pilaful mamei, dar \u0219i pr\u0103jiturile sor\u0103-mii, care era un fel de cofetar al blocului \u00een care locuiam, au \u00een memoria gustului meu o cas\u0103 generoas\u0103, cu mai multe camere.
\n\u0218i, drept s\u0103 v\u0103 spun, parc\u0103 mi s-a f\u0103cut foame. Plec la pia\u021b\u0103! \ud83d\ude42<\/span><\/p>\n

Cartea se poate cump\u0103ra de pe <\/span>site-ul<\/a><\/span> Editurii Frontiera.<\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Autoare: Veronica \u0218tefan<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aceasta este o poveste despre o carte minunat\u0103 \u0219i despre c\u00e2teva pie\u021be din \u00eentreaga lume. Cartea \u201ePrin pie\u021bele lumii\u201d (autoare: Maria Bahareva, ilustratoare: Anna Desni\u021bkaia; traducere din limba rus\u0103 de Vasile Ernu; Editura Frontiera, 2023) este o s\u0103rb\u0103toare a sim\u021burilor \u0219i o re\u00eentoarcere la memoria gustului, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1191,"featured_media":40084,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[188],"tags":[3821,3822,3817,10,3819],"class_list":["post-40079","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cuvinte-potrivite","tag-carte","tag-editura-frontiera","tag-prin-pietele-lumii","tag-promenada-culturala","tag-recenzie"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t