{"id":8079,"date":"2019-03-20T09:34:06","date_gmt":"2019-03-20T07:34:06","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=8079"},"modified":"2023-02-08T15:50:28","modified_gmt":"2023-02-08T13:50:28","slug":"george-enescu-muzica-identitatii-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/george-enescu-muzica-identitatii-romanesti\/","title":{"rendered":"George Enescu \u2013 muzica identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\u201eNu mi-am servit \u021bara dec\u00e2t cu armele mele: condeiul, vioara \u0219i bagheta.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

George Enescu, considerat cel mai important muzician rom\u00e2n, \u0219i-a manifestat personalitatea artistic\u0103 \u00een mai multe ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist \u0219i dirijor. S-a n\u0103scut la 19 august 1881<\/strong><\/em> \u00een comuna Liveni-V\u00e2rnav, din jude\u021bul Boto\u0219ani. Ast\u0103zi, comuna \u00een care a copil\u0103rit poart\u0103 numele s\u0103u.<\/span><\/p>\n

A fost al doisprezecelea copil al Mariei Cozmovici-Enescu \u0219i al lui Costache Enescu, ceilal\u021bi fra\u021bi ai s\u0103i murind la v\u00e2rste fragede. Numele s\u0103u era Gheorghe, dar p\u0103rin\u021bii l-au alintat Jorjac.<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, a avut o \u00eenclina\u021bie deosebit\u0103 pentru muzic\u0103, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 c\u00e2nte la vioar\u0103 la v\u00e2rsta de 4 ani. A primit \u00eendrum\u0103rile muzicale de la p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u0219i de la un l\u0103utar vestit, Niculae Chioru.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

A fost considerat un copil genial, care visa de la cinci ani s\u0103 devin\u0103 compozitor: \u201eLucru curios: nu \u0219tiam nimic, nu ascultasem nimic sau prea pu\u021bin, nu am avut pe l\u00e2ng\u0103 mine vreo persoan\u0103 s\u0103 m\u0103 influen\u021beze \u0219i totu\u0219i, de copil, am avut aceast\u0103 idee fix\u0103 de a fi compozitor. De a fi numai compozitor.\u201d<\/strong><\/em>, \u00eei declara George Enescu lui Bernard Gavoty, critic muzical \u0219i jurnalist de radio.<\/span><\/p>\n

La v\u00e2rsta de 5 ani are primul s\u0103u concert \u0219i \u00eencepe studii de compozi\u021bie, care \u00eei vor consolida viitoarea carier\u0103 muzical\u0103 sub \u00eendrumarea lui Eduard Caudella.<\/span><\/p>\n

\u00cen legatur\u0103 cu renumitul compozitor Eduard Caudella, George Enescu povestea despre \u00eentalnirea lor: \u201eLa v\u00e2rsta de cinci ani m-a dus tat\u0103l meu la el \u0219i i-am c\u00e2ntat a\u0219a cum \u00eenv\u0103\u021basem dup\u0103 ureche. Mi-a spus c\u0103 am talent \u0219i m-a trimis acas\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b notele. Le-am \u00eenv\u0103\u021bat de la un inginer din Dorohoi care studiase \u00een Germania, iar la 7 ani tat\u0103l meu m-a dus din nou la Ia\u0219i de am c\u00e2ntat \u00eenaintea profesorului, de ast\u0103 dat\u0103 \u00eens\u0103 pe note.\u201d<\/strong><\/em>.<\/span><\/p>\n

\u00centre anii 1888 \u0219i 1894 studiaz\u0103 la Conservatorul din Viena, av\u00e2nd printre profesori pe Joseph Hellmesberger jr. \u0219i Robert Fuchs. Se adapteaz\u0103 u\u0219or la via\u021ba muzical\u0103 a Vienei, la doar 12 ani, concertele sale, \u00een care interpreteaz\u0103 compozi\u021bii de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, entuziasm\u00e2nd presa \u0219i publicul.<\/span><\/p>\n

\u201eDe \u00eendat\u0103 ce am avut la dispozi\u021bie un pian, am \u00eenceput s\u0103 compun.[\u2026] Am schimbat cu o ad\u00e2nc\u0103 bucurie instrumentul monodic pe care c\u00e2ntasem p\u00e2n\u0103 atunci cu un instrument polifonic; dup\u0103 ce nu putusem face altceva dec\u00e2t s\u0103 execut ni\u0219te melodii f\u0103r\u0103 cel mai mic acompaniament, ce bine era s\u0103 m\u0103 desf\u0103\u0219or acum \u00een acorduri. [\u2026] \u0218i \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stau pe g\u00e2nduri \u2013 am \u00eenceput s\u0103 compun.\u201d<\/strong><\/em>, afirma George Enescu.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Criticii vienezi l-au numit \u201eun Mozart rom\u00e2n\u201d<\/strong><\/em>, deoarece m\u00e2nuia vioara \u0219i pianul cu o maturitate \u0219i o virtuozitate de necrezut pentru un copil.<\/span><\/p>\n

P\u0103r\u0103sind Austria, ajunge \u00een 1895 la Paris, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 1899. Aici urma s\u0103-\u0219i continue studiile la Conservatorul de Muzic\u0103, sub \u00eendrumarea mae\u0219trilor Jules Massenet, Gabriel Faur\u00e9 \u0219i M.P.J. Marsick.<\/span><\/p>\n

\u00cen perioada studiilor la Paris creeaz\u0103 cele patru \u201esimfonii de \u0219coal\u0103\u201d: \u201ePoema Rom\u00e2n\u0103 pentru orchestr\u0103 \u0219i cor b\u0103rb\u0103tesc\u201d (1897), \u201eSonata pentru pian \u0219i vioar\u0103 \u00een Re major\u201d (1897), \u201eSuita nr.1 \u00een sol minor, \u00een stil vechi pentru pian\u201d, \u201eSonata nr.2 pentru pian \u0219i vioar\u0103 \u00een fa minor\u201d (1899), lucr\u0103ri care i-au adus faima t\u00e2n\u0103rului compozitor George Enescu.<\/span><\/p>\n

Dorin\u021ba lui cea mai mare era s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103, nu s\u0103 devin\u0103 un profesionist al viorii, \u00eens\u0103 studiul, perseveren\u021ba \u0219i participarea la concursurile de vioar\u0103 organizate la Conservatorul din Paris i-au adus lui Enescu premiul al II-lea \u00een 1898 \u0219i, un an mai t\u00e2rziu, premiul I, cu care a absolvit, la 24 iulie 1899, clasa de vioar\u0103 la Conservatorul din Paris. De asemenea, acesta a primit \u00een dar o vioara Bernardei, inscrip\u021bionat\u0103 cu numele s\u0103u.<\/span><\/p>\n

\u201eDe altfel, \u00eenc\u0103 de atunci, nu m\u0103 prea mai g\u00e2ndeam la vioar\u0103. Eram beat de muzic\u0103 \u0219i nu de performan\u021b\u0103 la instrument. Nu visam dec\u00e2t s\u0103 compun, s\u0103 compun \u0219i iar s\u0103 compun. [\u2026] Evoc\u00e2nd timpurile acelea fericite, z\u00e2mbesc \u0219i eu. Cert, pentru a-mi deprinde pana \u0219i a-mi exersa spiritul, scriam mult \u2013 este adev\u0103rat \u2013 dar pot s\u0103 afirm c\u0103 totul venea, totu\u0219i, din inim\u0103!\u201d<\/strong><\/em>, spunea George Enescu.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

\u00cen calitate de interpret a \u00eenfiin\u021bat \u0219i condus, la Paris, dou\u0103 forma\u021bii de muzic\u0103 instrumental\u0103: un trio cu pian \u0219i un cvartet de coarde.<\/span><\/p>\n

A avut concerte \u00een Germania, Ungaria, Spania, Portugalia, Marea Britanie \u0219i SUA.<\/span><\/p>\n

Admirat de Regina Elisabeta a Rom\u00e2niei, era deseori invitat s\u0103 execute piese pentru vioar\u0103 \u00een Castelul Pele\u0219 din Sinaia. Enescu a compus mai multe lieduri, inspirat de c\u00e2teva poeme ale reginei Carmen Sylva.<\/span><\/p>\n

Din primii ani ai secolului XX dateaz\u0103 compozi\u021biile sale, cum ar fi cele dou\u0103 Rapsodii Rom\u00e2ne, op. 11 (1901-1902), Suita nr.1 pentru orchestr\u0103, op.9 (1903), prima simfonie, \u0218apte c\u00e2ntece pe versuri de Clement Marot (1908)<\/strong><\/em>.<\/span><\/p>\n

Activitatea sa muzical\u0103 alterneaz\u0103 \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Paris. Desf\u0103\u0219oar\u0103 turnee \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene, al\u0103turi de parteneri prestigio\u0219i, precum Alfredo Casella, Pablo Casals, Louis Fournier.<\/span><\/p>\n

\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial r\u0103m\u00e2ne \u00een Bucure\u0219ti. Dirijeaz\u0103 Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, pentru prima dat\u0103 \u00een audi\u021bie integral\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, compozi\u021bii de Hector Berlioz, Claude Debussy, Richard Wagner, precum \u0219i crea\u021bii proprii: Simfonia nr. 2 (1913), Suita pentru orchestr\u0103 nr. 2.<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, maestrul continu\u0103 seria turneelor at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u0219i \u00een Statele Unite ale Americii. Peste ocean, \u00eencep\u00e2nd din 1923, a dirijat orchestre valoroase: Philadelphia Orchestra, Boston Orchestra, Chicago Symphony.<\/span><\/p>\n

Ocupa\u021bia sa pedagogic\u0103 cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 remarcabil\u0103. Printre elevii s\u0103i se num\u0103r\u0103 violoni\u0219tii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux \u0219i Yehudi Menuhin. Cel din urm\u0103 men\u021bionat a p\u0103strat o profund\u0103 afec\u021biune pentru Enescu: \u201ePentru mine, Enescu va r\u0103m\u00e2ne una dintre veritabilele minuni ale lumii [\u2026]. R\u0103d\u0103cinile puternice \u0219i noble\u021bea sufletului s\u0103u sunt provenite din propria lui \u021bar\u0103, o \u021bar\u0103 de inegalat\u0103 frumuse\u021be.\u201d<\/strong><\/em> (Yehudi Menuhin).<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n

Cea mai admirat\u0103 lucrare a marelui compozitor, la care a lucrat mai bine de zece ani, este opera Oedip. Terminat\u0103 \u00een 1931, acesta i-a fost dedicat\u0103 Mariei Rosetti-Cantacuzino, cea care va deveni, \u00een 1937, so\u021bia lui George Enescu.<\/span><\/p>\n

\u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Enescu r\u0103m\u00e2ne \u00een Bucure\u0219ti, unde se concentreaz\u0103 pe o activitate dirijoral\u0103 intens\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd totodat\u0103 \u0219i crea\u021biile unor muzicieni rom\u00e2ni ca Mihail Jora, Constantin Silvestri, Ionel Perlea, Theodor Rogalski, Sabin Dr\u0103goi.<\/span><\/p>\n

Lucr\u0103rile sale au fost valorificate cu premii interna\u021bionale: Premiul de compozi\u021bie Pleyel din Paris; Premiul discului, oferit de revista \u201eCandide\u201d din Paris, \u00een 1933.<\/span><\/p>\n

De asemenea, crea\u021bia sa abordeaz\u0103 toate formele \u0219i genurile muzicale. Prin lucr\u0103rile sale, a reu\u0219it s\u0103 sintetizeze tradi\u021bia muzical\u0103 oriental\u0103, unde este inclus\u0103 \u0219i cea arhaic\u0103 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cultura muzical\u0103 european\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen septembrie 1946, George Enescu hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een care se instala cu rapiditate regimul comunist. Dup\u0103 \u00eencheierea unui mare turneu de concerte \u00een Statele Unite \u0219i Canada, se stabile\u0219te cu so\u021bia sa la Paris. \u00cen ultimul deceniu al vie\u021bii continu\u0103 s\u0103 fie prezent pe marile scene lirice ale lumii, ca violonist \u0219i pianist, dar mai ales ca dirijor.<\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1954, George Enescu a suferit o congestie cerebral\u0103, urmat\u0103 de o paralizie par\u021bial\u0103. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, maestrului \u00eei era decernat Premiul \u201ePaganini\u201d<\/strong><\/em>, din partea organiza\u021biei \u201eAssociation d\u2019entraide des auteurs de musique professionnels de la SACEM\u201d.<\/span><\/p>\n

Printre ultimele crea\u021bii se numar\u0103 Cvartetul de coarde<\/strong><\/em>, poemul simfonic Vox Maris<\/strong><\/em> \u0219i Simfonia de camer\u0103<\/strong><\/em>.<\/span><\/p>\n

George Enescu se stinge din via\u021b\u0103 \u00een noaptea de 3 spre 4 mai 1955 \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul P\u00e8re Lachaise din Paris.<\/span><\/p>\n

Memoria marelui muzician rom\u00e2n este perpetuat\u0103 prin Festivalul Interna\u021bional care-i poart\u0103 numele, prin diferite simpozioane desf\u0103\u0219urate \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin expozi\u021bii, concerte \u0219i publica\u021bii realizate \u00een cadrul Muzeului Na\u021bional \u201eGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti.<\/span><\/p>\n

A fost unul dintre cei mai de seam\u0103 dirijori ai vremii sale, sub bagheta lui dezvolt\u00e2ndu-se orchestre renumite din \u00eentreaga lume.<\/span><\/p>\n

George Enescu r\u0103m\u00e2ne o voce vie \u00een mo\u0219tenirea cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fiind considerat unul dintre cei mai prestigio\u0219i oameni de cultur\u0103 ai secolului XX. A promovat muzica rom\u00e2neasc\u0103 pe plan interna\u021bional, consolid\u00e2nd recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a compozitorilor, dirijorilor \u0219i interpre\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n