{"id":8176,"date":"2017-04-08T22:27:59","date_gmt":"2017-04-08T19:27:59","guid":{"rendered":"http:\/\/promenada-culturala.ro\/?p=8176"},"modified":"2023-03-09T13:25:40","modified_gmt":"2023-03-09T11:25:40","slug":"maria-tanase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/promenada-culturala.ro\/en\/maria-tanase\/","title":{"rendered":"Maria T\u0103nase"},"content":{"rendered":"

\u201ePasarea m\u0103iastr\u0103\u201d<\/span>
\n\u201eTrebuie s\u0103-\u021bi m\u0103rturisesc c\u0103 nu c\u00e2nt niciodat\u0103 un c\u00e2ntec pe care sa nu-l iubesc, dar e drept c\u0103 printre ele am totu\u0219i unele care-mi sunt mai dragi dec\u00e2t altele. Nu \u0219tiu exact de ce, poate c\u0103 ele vorbesc \u00een ritmul cald al doinelor de trecutul \u0219i dorurile \u021b\u0103ranilor no\u0219tri. Altele, poate c\u0103 ele vorbesc de zilele noastre, de \u00eemplinirea n\u0103zuin\u021belor.\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

Maria T\u0103nase, una dintre cele mai valoroase artiste ale Rom\u00e2niei, s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, pe 25 septembrie 1913, \u00een mahalaua C\u0103r\u0103midarii de Jos. A avut o copilarie grea \u0219i a fost nevoit\u0103 s\u0103 renun\u021be la \u0219coal\u0103 \u00een clasa a III-a.<\/span><\/p>\n

\u201ePas\u0103rea m\u0103iastr\u0103\u201d, cum o numea Nicolae Iorga, a p\u0103\u0219it pe scen\u0103 pentru prima data \u00een 1921, \u00een fa\u021ba publicului de la C\u0103minul Cultural, la serbarea care reprezenta sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar. Debutul s\u0103u artistic a avut loc la Teatrul de Revist\u0103 condus de renumitul Constantin T\u0103nase.<\/span><\/p>\n

Apare \u00een revista \u201eC\u0103r\u0103bu\u0219-Expres\u201d, din 2 iunie 1934, cu numele de scen\u0103 \u2013 Mary Atanasiu. \u00cen acela\u0219i an, imprim\u0103 \u201eMansarda\u201d (roman\u021b\u0103 de Nello Manzatti), la casa de discuri \u201eLifa Record\u201d, aceasta fiind prima imprimare a artistei.
\nDespre c\u00e2ntecul rom\u00e2nesc, Maria T\u0103nase spunea: \u201eInterpret\u00e2ndu-l, e cea mai mare satisfac\u021bie pe care am tr\u0103it-o \u00een lume. E sensul d\u0103ruirii mele colectivit\u0103\u021bii.\u201d<\/span><\/p>\n

La doar 25 de ani, Maria T\u0103nase era o voce care r\u0103suna \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia. \u0218i-a c\u00e2\u0219tigat notorietatea la Viena, ora\u0219ul \u00een care a f\u0103cut public primul ei disc.<\/span><\/p>\n

<\/div>\n
\n
\n

\u00cen vara anului 1936 imprim\u0103 celebrele c\u00e2ntece populare \u201eCine iube\u0219te \u0219i las\u0103\u201d \u0219i \u201eM-am jurat de mii de ori\u201d, la casa de discuri \u201eColumbia\u201d, sub \u00eendrumarea etnomuzicologilor Constantin Br\u0103iloiu \u0219i Harry Brauner. Dup\u0103 aceste \u00eenregistr\u0103ri, c\u00e2nt\u0103rea\u021ba Maria T\u0103nase colind\u0103 \u021bara \u00een lung \u0219i \u00een lat, apoi merge \u00een str\u0103inatate pentru a sus\u021bine o serie de turnee \u00een Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Fran\u021ba \u0219i America.<\/span><\/p>\n

De asemenea, Nicoale Iorga a invitat-o s\u0103 c\u00e2nte la \u00eenchierea cursurilor de var\u0103 de la V\u0103lenii de Munte, \u00een septembrie 1938. \u00cen urma unei audien\u021be la Hanul Ancu\u021bei, al c\u0103rui juriu era constituit din nume celebre precum Constantin Br\u0103iloiu, Mihail Jora, George Cantacuzino, a fost aleas\u0103 s\u0103 reprezinte c\u00e2ntecul popular rom\u00e2nesc pe continentul american, la Expozi\u021bia Interna\u021bional\u0103 de la New York, \u00een 1939. A c\u00e2ntat \u00een fa\u021ba pre\u0219edintelui American H. Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i George Enescu.<\/span><\/p>\n

\u00cen anii \u201940, \u00een perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme \u0219i datorit\u0103 faptului ca \u00eel avea \u00een cercul s\u0103u de prieteni evrei, printre al\u021bii, pe Harry Brauner. Matri\u021bele discurilor aflate \u00een discotec\u0103 Radio au fost distruse \u00een mare parte. Salvarea a venit din partea unui demnitar str\u0103in, care a dorit s\u0103 asculte muzica popular\u0103 interpretat\u0103 de Maria T\u0103nase.<\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1955, a primit \u201ePremiul de Stat\u201d, iar doi ani mai tarziu \u2013 titlul \u201eArtist emerit\u201d. Maria T\u0103nase dorea ca restul vie\u021bii s\u0103-l \u00eenchine \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pedagogic de factur\u0103 folcloric\u0103. Mai mult de at\u00e2t, aceasta a fost transferat\u0103 \u00een func\u021bia de folclorist la orchestra \u201eTaraful Gorjului\u201d din T\u00e2rgu Jiu.<\/span><\/p>\n

De\u0219i \u00eei pl\u0103cea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lux, s\u0103 se bucure de noul statut de regin\u0103 a c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc, Maria T\u0103nase nu \u0219i-a uitat originile, iar \u00een preajma apropia\u021bilor, \u00een intimitate, redevenea fata simpl\u0103 din mahalaua c\u0103r\u0103midarilor.”, afirma Ileana Constantinescu, interpret\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/div>\n
\n
Maria T\u0103nase a iubit \u0219i teatrul. A jucat pe scena Teatrului Municipal \u00een \u201eCadavrul viu\u201d, de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945), dar \u0219i \u00een \u201eHoria\u201d, de Mihail Davidoglu (1956). A c\u00e2ntat \u00een opereta \u201eMascota\u201d, de Edmond Audran, \u0219i a de\u021binut rolul principal din comedia muzical\u0103 \u201eSfinxul de la Hollywood\u201d, de Ralph Benatzky.<\/span><\/div>\n
 <\/div>\n
Tudor Arghezi scria ca nici diavolul nu c\u0103lca silaba rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i c\u00e2ntarea precum Maria T\u0103nase, iar Mihail Sadoveanu spunea c\u0103 se reg\u0103se\u0219te cu tot ce e mai bun \u00een fiecare melodie de-a ei. Maria a iubit. Sfida canoanele vremii. Avea un limbaj colorat \u0219i nu se jena s\u0103 cear\u0103 ce-i pl\u0103cea. Cucerea rapid \u0219i p\u0103r\u0103sea la fel de repede. Ardea pasiunile a\u0219a cum ardea pe scena.\u201d, spunea prietena ei, Aurora Sotropa.<\/span><\/p>\n

Maria T\u0103nase se stinge din via\u021b\u0103 la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la pl\u0103m\u00e2ni. \u00cenainte s\u0103 moar\u0103, aceasta a dictat unui notar ultimele sale dorin\u021be: \u201eDup\u0103 moarte, corpul nesc\u0103ldat, numai \u0219ters cu alcool s\u0103 fie la dispozi\u021bia medicilor dac\u0103 vor considera c\u0103 este cazul s\u0103 se foloseasc\u0103 de el la autopsie. Una dintre cele dou\u0103 c\u0103ma\u0219i albe de m\u0103tase pe care le am \u00een dulap s\u0103 fie puse pe sub rochia de pichet alb\u0103 ce se g\u0103se\u0219te la spital \u0219i care se butoneaz\u0103 \u00een spate. Pe cap s\u0103-mi pun\u0103 pichetul de col\u021bar alb, iar \u00een picioare ciorapi albi scur\u021bi. Dac\u0103 se va putea \u0219i nu va fi greu a\u0219 vrea ca pe un drum secetos \u0219i dornic de ap\u0103 s\u0103 se fac\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een loc de acele parastase, pe care le interzic, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 fie ajutat c\u00e2te un student \u0219i o student\u0103 cu plata cantinei sau a posibilit\u0103\u021bilor de mas\u0103 \u0219i s\u0103 nu fie nimeni trist. Le doresc via\u021ba lung\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dac\u0103 unora le-am stat greu \u00een drum \u0219i au considerat s\u0103 m\u0103 cunoasc\u0103 dup\u0103 placul lor \u0219i nu dup\u0103 caracterul \u0219i firea mea. \u00cembr\u0103\u021bi\u0219ez pe to\u021bi \u0219i doresc s\u0103 le fie via\u021ba \u00eembel\u0219ugat\u0103, lini\u0219tit\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i \u00een voie bun\u0103!\u201d, acestea au fost ultimele cuvinte scrise de Maria T\u0103nase.<\/span><\/p>\n

\u201ePas\u0103rea M\u0103iastr\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d a plecat s\u0103 c\u00e2nte \u00een ceruri.<\/span><\/p>\n