încondeierea și înroșirea ouălor de Paști
Săptămâna Patimilor este perioada ce cuprinde cele mai intense pregătiri spirituale și gospodărești pentru marea Sărbătoare a Învierii Lui Iisus.
Ziua de vineri a acestei săptămâni este cunoscută drept Vinerea Neagră, zi de post negru și rugăciune pe care credincioșii o aduc ca jertfă Lui Hristos, care a pătimit și murit pe cruce în această zi pentru mântuirea oamenilor de păcat.
Vinerea din Săptămâna Mare este marcată de numeroase obiceiuri pe care tradiția le-a perpetuat din strămoși și pe care gospodinele le urmează cu sfințenie chiar și în zilele noastre. Înroșirea și încondeierea ouălor este cel mai important dintre aceste obiceiuri și se realizează exclusiv de către femei.
În amintirea Mântuitorului care, răstignit fiind, și-a vărsat sângele pe coșul cu ouă adus de Fecioara Maria la crucea fiului, femeile vopsesc și încondeiază ouă în Vinerea Seacă (sau “Vinerea Mare”). Datina este că, în acestă zi, să nu se lucreze sau să se gătescă, ci doar să se țină post negru până la amiază, când gospodinelor le este permis să vopsească ouăle.
“Câte Bordeie, atâtea obiceie”
Aceste obiceiuri, însă, diferă dintr-o regiune a țării în alta: spre deosebire de Ardeal, în Dobrogea și Moldova, ouăle se vopsesc în Joia Neagră (sau “Joia Mare”).
În Bucovina, acest obicei a fost ridicat la rang de artă, încondeierea ouălor reprezentând un meșteșug de un rafinament rar, în care au fost împletite, deopotrivă, credințe creștine și obiceiuri precreștine.
Bătrânii satului considerau că ouăle de Paști și cojile acestora aduc spor, sănătate și frumusețe. De asemenea, acestora le erau atribuite și proprietăți maritale, considerându-se ca ouăle înroșite pot grăbi căsătoriile tinerelor fete.
Tradiția spune că ouăle trebuie alese încă din ziua de miercuri de la mijlocul perioadei de post, pentru că, mai apoi, să fie pregătite, ritualic, pentru încondeiere în Săptămâna Patimilor. Acestea sunt “ucise” prin ciocnire și mâncate în ziua de Paști, un obicei prin care strămoșii considerau că timpul și spațiul mor și învie odată cu Hristos.
Tehnica încondeierii și motivele
În trecut existau nenumărate tehnici și procedee de încodeiere a ouălor, astăzi mai fiind folosit doar procedeul aplicării motivelor decorative cu ajutorul unui condei – un bețișor subțire de lemn, al cărui capăt este învelit într-o foiță de aluminiu și pe care îl putem recunoaște și sub numele de “bizarcă”.
Motivele cu care sunt incondeiate ouale sunt numeroase si pot varia de la o regiune la alta, uneori, chiar si de la un sat la altul, ori de la gospodarie la gospodarie. Cel mai frecvent intalnim motive cu teme din natura, precum: frunza bradului, garoafa, spicul graului, albina, broasca, sarpele, mielul. Important de mentionat este faptul ca un element nelipsit este motivul crucii, simbolul crestinatatii.
Ritualul ciocnirii ouălor de Paști
La prăznuirea Învierii, ouăle vopsite sau încondeiate se ciocnesc conform unui ritual pe care oamenii îl respectă cu sfințenie: în prima zi de Paște, trebuie ca ouăle să fie ciocnite doar cap în cap, a doua zi fiind permisă și ciocnirea capului cu dosul. O altă regulă strictă o constituie persoana care ciocnește prima, aceasta fiind întotdeauna bărbatul cel mai vârstnic al casei. De asemenea, se spune că cei ce ciocnesc ouă de Paști se vor întâlni pe “lumea cealaltă”, motiv pentru care primii care ciocnesc sunt soții între ei, apoi părinții cu copiii și, la final, părinții cu restul rudelor și ceilalți meseni. Cel ce ciocnește primul are datoria să spună “Hristos a Înviat!”, iar celălalt va răspunde, spunând: “Adevarat a Înviat!”
Autor: Alexandra Udrea
