Mărțișorul, funie a anului
Mărțișorul este funia care adună și împletește cele 365 de zile într-un șnur bicolor, simbolizând vara și iarna, făcut cadou la 1 martie, străvechi început de an agrar. El este un calendar simbolic confecționat din două fire colorate în alb și roșu, la care s-a adăugat apoi un obiect artizanal.
La începutul secolului al XX-lea mărțișorul se făcea cadou copiilor, fete și băieți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Șnurul mărțișorului, de care se agăța o monedă metalică de argint sau de aur, se purta legat la mână, uneori era prins în piept sau la gât până la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paște, Arminden) sau până la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș, porumbar, trandafir, păducel, cireș etc.), când se agăța pe ramurile înflorite.
Cei care primeau mărțișorul credeau că nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.
După informații etnografice mai vechi, mărțișorul se confecționa din două fire răsucite de lână colorată, albă și neagră sau albă și albastră, și se făcea cadou în ziua din luna martie când apărea pe cer Luna Nouă. Aromânii puneau mărțișorul în ajunul zilei de 1 martie, adică în seara zilei de 28 sau 29 februarie. Atât sărbătorile cu ajun, cât și raportarea timpului la o anumită fază a astrului lunar sunt elemente specifice calendarelor lunare, mai vechi ca cele solar-lunare de astăzi.
Obiceiul mărțișorului este inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, sfântă creștină care a uzurpat o zeiță lunară și echinocțială. Firul mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Firul sau ața toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat: Ursitoarele torc firul vieții omului la naștere, Dochia toarce firul anului la început de primăvară. Obiceiul a fost atestat în toate teritoriile locuite de românii nord și sud-dunăreni. Pe arii extinse din Transilvania, Banat, Maramureș, centrul Munteniei, vestul Olteniei și sudul Dobrogei luna echinocțiului de primăvară și a Anului Nou Agrar se numea Mărțișor.
Extras din cartea „Calendarul țăranului român. Zile și mituri”, de Ion Ghinoiu
