Obiceiuri în Săptămâna Luminată
După marea sărbătoare a Învierii Lui Hristos, creștinii ortodocși cinstesc prima săptămână cu obiceiuri prin care își manifestă bucuria nemărginită a Învierii. Această săptămână este numită Săptămâna Luminată, perioada de rugăciune și fericire.
Există numeroase credințe reflectate în obiceiuri străvechi pe care creștinii încă le respectă cu sfințenie. Dintre acestea amintim obiceiul oamenilor de a purta, în această perioadă, predominant veșminte albe, considerându-se luminați de către minunea Învierii. De asemenea, în vechime, creștinii obișnuiau să-și boteze pruncii nou-născuți în seara de Paști, pentru a crește cu suflet luminat, cu sănătate și înțelepciune.
Săptămâna Blajinilor
Încă din cele mai vechi timpuri, Săptămâna Luminată a fost consacrată sufletelor celor morți, iar în popor mai este cunoscută și drept Săptămâna Blajinilor (sau “Paștile Morților”). Se consideră că sufletele celor ce mor acum ajung direct în rai pentru viața și bucuria veșnică alături de Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, căci iadul are porțile închise în aceste zile fericite și doar raiul își are porțile larg deschise și luminate.
Stropirea fetelor și Jocul Lioarelor
În diferite regiuni din țară, încă mai există ritualul stropirii cu apă a fetelor de către flăcăii satului, în primele trei zile ale Săptămânii Luminate. Acest obicei amintește de readucerea în simțiri prin stropire cu apă a fetei evreului, după ce a leșinat la auzul Învierii Lui Iisus, de către tinerii ce treceau prin zonă. Astfel, în prima zi a acestei săptămâni, băieții stropeau cu apă fetele din sat, pentru că marți aceastea să se revanșeze, fiind ele cele ce-i stropeau pe feciori.
Un alt obicei pe care oamenii din satele din vestul țării încă îl respectă este Jocul Lioarelor: o promisiune pe care fetele tinere și-o fac reciproc, jurându-și că se vor ajuta și susține una pe alta, toată viața.
Rânduieli bisericești
În Săptămâna Luminată, preoții oficiază slujbele îmbrăcați în straie albe, iar credincioșii nu vor mai face mătănii ci doar închinăciuni (obiceiul acesta din urmă se va respecta până la Rusalii).
De asemenea, în această perioadă nu se mai citește Psaltirea, nu se mai fac slujbe de pomenire a celor adormiți, iar slujbele de înmormântare se fac, în această săptămână, conform rănduielilor slujbei de Înviere.
Calendarul creștin ortodox ne oferă dezlegare la alimentele “de dulce”, chiar și în zilele de miercuri și vineri (fiind trecute drept zile cu “harți”, în Săptămâna Luminată).
Tot în această săptămână se sfarmă și Sfântul Agnet (prescura) ce se va transforma în trupul lui Hristos, după sfințire. Se consideră că puterea acestuia este extrem de mare mai ales dacă este oferită, în aceste zile, bolnavilor și bătrânilor căzuți în păcatul deznădejdii.
Autor: Alexandra Udrea
