[:ro]OPERA FANtastica – o editie dedicata sopranei Marina Krilovici[:]
[:ro]Sambata, 15 iunie 2019, de la ora 19:30, iubitorii si cunoscatorii in devenire ai muzicii clasice sunt asteptati la Studioul de Opera al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti (str. Stirbei Voda 33) pentru o noua editie a seratelor muzicale OPERA FANtastica, initiate si moderate de Luminita Arvunescu in colaborare cu „Asociatia pentru Muzica, Arta si Cultura”. Invitata acestei serate este apreciata soprana si profesoara de canto, stabilita la Atena, Marina KRILOVICI – care, aflata la ceas aniversar, si-a dorit – atat reintoarcerea in locul unde a inceput, de fapt, cariera sa, cat si revederea cu cel mai fidel public al sau, publicul bucurestean.
Pe langa dialogul pe care cunoscuta realizatoare de emisiuni radio, Luminita Arvunescu, il va purta cu Marina Krilovici, seara va cuprinde un program muzical sustinut – in onoarea invitatei – de: soprana Marta Cristina SANDU, tenorul Lucian CORCHIS si baritonul Serban VASILE, acompaniati la pian de Luminita BERARIU – si, de asemenea, un invitat surpriza, artist ale carui inceputuri de cariera au fost marcate de Marina Krilovici.
Tot cu aceasta ocazie va avea loc si lansarea celei de-a II-a editii a volumului Marina, Marina, Marina – Marina Krilovici, un volum semnat de jurnalista Alice Nastase Buciuta si cu o prefata de Luminita Arvunescu.
Intrarea este libera in limita locurilor disponibile. Informatii si confirmari: office@musicarte.ro
A fost… „cea mai impresionanta Aida, intr-un deceniu de istorie pentru opera din Hamburg” (Hamburger Morgenpost), fascinand prin „forta si flexibilitatea vocii ei, dar si prin frenetica ei interpretare scenica” (Norddeutsche Rundschau). O Tosca – „mandra, plina de pasiune, regala…care gaseste in ea toate resursele emotionale pretinse de Puccini, ca si dimensiunea vocala a acestui personaj” (Die Welt). O cantareata „cu multa noblete in glas, care poseda arta nuantarii si a ajuns la nivelul celor mai cultivate artiste” (Manitoba Journal).
Nascuta in 1942 la Bucuresti, intr-o familie de intelectuali cu origini etnice mixte (mama – grecoaica, tatal – jumatate german, jumatate sarb), soprana Marina Krilovici a fost, pe de o parte, una dintre reprezentantele de seama ale Generatiei de Aur a liricii romanesti si, pe de alta parte, una dintre cele mai apreciate artiste la nivel mondial, in perioada anilor 1970 – 1985. S-a remarcat, inca din anii studentiei. Iar, la nici 25 de ani, debutase deja – cu foarte mare succes! – pe scena Operei bucurestene si era laureata a prestigioaselor concursuri internationale: „George Enescu” – 1964, „s Hertogenbosch” din Olanda – 1966, Concursurilor de Canto de la Bruxelles si Montreal – 1967, fiecare dintre acestea aducandu-i, pe langa Premiile I, importante contracte peste hotare, precum si convingerea ca destinul ei artistic era de nivel international. In consecinta, Marina Krilovici avea sa ia hotararea de a parasi Romania, pentru totdeauna, si a solicitat, in baza descendentei sale germane pe linie paterna, stabilirea in Germania.
A urmat o cariera, cu adevarat internationala. Glasul – de splendida calitate, stilul ei – dramatic! – de a se exprima prin cant, ca si tinuta scenica – intotdeauna impunatoare! – punandu-i Marinei Krilovici, intreaga lume la picioare si ridicand-o la nivelul celor mai mari artisti de opera ai vremii sale: de la Luciano Pavarotti, Placido Domingo si Jose Carreras, la Tito Gobbi, Carlo Bergonzi, Renato Bruson, Fiorenza Cossotto si Shirley Verrett. In plus, intalnirea si apoi casatoria cu marele bariton grec Kostas Paskalis, i-a adus implinirea dorita, si in plan familial.
Cine a vazut-o pe Marina Krilovici in spectacole ca: „Tosca”, „Aida”, „Madama Butterfly”, „Forta destinului” sau „Cavalleria Rusticana” – la Operele din Hamburg, Viena, Londra, Paris sau pe scena celebrului teatru „Metropolitan” din New York – nu a uitat-o niciodata. Iar, la Bucuresti, intreaga suflare melomana isi aminteste si azi, cu cea mai mare emotie, de spectacolul cu opera „Tosca” din seara de 12 februarie 1977 cu ea in rolul titular si Kostas Paskalis – in rolul Scarpia: Krilovici, intorcandu-se atunci pentru intaia oara in tara sa natala si, in plina glorie internationala…
Dupa evenimentele din 1989, Marina Krilovici a revenit in Romania din ce in ce mai des: fie pentru a sustine master class pentru cei care aspira la o cariera in opera, fie pentru ca, pur si simplu, o „cuprinde dorul”. Locuieste in prezent la Atena, unde este profesoara la Conservatorul „Maria Callas”. Dar la inceputul lunii iunie, va reveni la Bucuresti, pentru a-si aniversa ziua de nastere in cadrul seratelor Opera FANtastica organizate de Luminita Arvunescu si Asociatia pentru Muzica, Arta si Cultura – prilej cu care va fi lansata si cea de-a II-a editie a cartii biografice Marina, Marina, Marina, MARINA KRILOVICI – semnata de Alice Nastase Buciuta.
Luminita Arvunescu este una dintre cele mai familiare si apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobandit, in timp, notorietate. A absolvit Sectia de Muzicologie – ca sefa de promotie – la actuala Universitate Nationala de Muzica din Bucuresti si are un doctorat obtinut cu Summa cum laude in domeniul Jurnalismului muzical. Este angajata a Societatii Romane de Radiodifuziune din 1990 – specializata in Muzica de Opera – iar in 1996 a contribuit la pregatirea si lansarea primului post de muzica clasica din tara, Radio Romania Muzical, de pe pozitia de editor, pozitie pe care a ocupat-o pana in 2004. Ca realizator – radio, s-a remarcat prin emisiunea „Seara de opera”: nelipsita din grila posturilor Radio Romania Muzical si Radio Romania Cultural de peste 2 decenii si distinsa cu Premiul Uniunii Criticilor Muzicali (1998) si Premiul Musica Viva, acordat de Forumul Muzical Roman (2008). A arhivat zeci de interviuri cu personalitati artistice dintre cele mai importante: Virginia Zeani, Ioan Holender, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Karita Mattila, Diana Damrau sau Piotr Beczala fiind doar cativa dintre cei multi care i-au acordat interviuri in exclusivitate. A fost primul jurnalist acreditat de Radio Romania in Germania, dupa evenimentele din decembrie 1989, pentru corespondente muzicale saptamanale. Si, de asemenea, primul jurnalist care a realizat transmisiuni directe din Studioul unui post de radio strain, in 2011, de la Radio Metropolitan Opera International din New York, transmisiuni care s-au bucurat de mare succes. A semnat numeroase articole, recenzii si interviuri in diferite publicatii. Face parte din Juriul Galei Operelor Nationale Romane. A initiat seratele Opera FANtastica, din dragoste pentru muzica si artistii de opera, dorindu-si sa-i apropie pe cei din urma de marele public. Mai ales pe acei artisti care sunt mai bine cunoscuti peste hotare decat in propria lor tara. Si, le-a adresat, in primul rand, impatimitior de opera. Prin chiar ortografierea titlului – Opera FANtastica – Luminita Arvunescu aratand ca asociaza cele doua categorii, artisti si public, in acceptiunea de artisti – capabili sa faca din Opera, prin talentul si efortul lor, un taram ”fantastic” – si de ”Opera –fan” – adica public meloman, capabil de orice sacrificiu de sine pentru acest gen muzical.
Pana in prezent, proiectul Opera FANtastica le-a readus in fata publicului iubitor de opera bucurestean, pe sopranele: Nelly MIRICIOIU (stabilita la Londra), Laura TATULESCU (stabilita la Munchen), Brigitta KELE si Ana-Camelia STEFANESCU (stabilita la Bruxelles), pe mezzosoprana Roxana CONSTANTINESCU (stabilita la Paris), precum si pe soprana Leontina VADUVA sarbatorind 30 de ani de la debutul sau international. Si, de asemenea, a prezentat pe scena Ateneului Roman, primul concert al Ansamblului de instrumente vechi Musica Ricercata – infiintat si condus de Gabriel BEBESELEA, un concert de muzica baroca ce a avut-o solista pe soprana Rodica VICA (Viena).
Mai multe detalii despre proiectul OPERA FANtastica gasiti pe http://musicarte.ro/opera-fantastica/
Organizatori: Asociatia pentru Muzica, Arta si Cultura, Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti si Wagner Arte Frumoase si Povesti
Parteneri: Tarom, Floria.ro, Domeniile Samburesti, Acqua Carpatica si Asociatia Culturala Isvor
Sursa: Asociatia pentru Muzica, Arta si Cultura
[:]
