Sărbatoarea Rusaliilor
„Si când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți apostolii împreună la un loc. Și fără de veste s-a făcut din cer un vuiet de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau. Și limbi ca de foc li s-au arătat, împărțite, și-au șezut pe fiecare din ei. Și s-au umplut toți de Duh Sfânt și au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapt 2, 1-4)
Pogorârea Duhului Sfânt este comemorat de Biserică în a cincizecea zi după Paște, de Rusalii. Numele provine de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. În sâmbăta dinaintea Rusaliilor se pomenesc morții, se împart oăle împodobite cu flori și cu un colac deasupra pentru cei trecuți în neființă. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
Sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile: în ziua de luni, după duminica Rusaliilor, se proslăvește Sfânta Treime – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
În popor, sărbătoarea Rusaliilor este dedicată ocrotirii animalelor, se culeg plante de leac, se fac slujbe speciale pentru recolte bogate.
Această sărbătoarea este cunoscută și ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creștinism 3000 de oameni.
Tradiții de Rusalii
Se spune că oamenii își împodobesc casele cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, cu scopul de a alunga relele și bolile. Femeile își pun pelin sub cap.
Ramurile de tei au o semnificație deosebită. Sfințite de Rusalii, sunt folosite ca leacuri pentru restul anului. De asemenea, credincioșii le asază la icoane.
În zona Ardealului se practică obiceiul cunoscut ca „udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, fiind astfel sănătoase și frumoase până la finalul anului.
Se crede că dacă de Rusalii este timp frumos, vara va fi rodnică și cu vreme bun.
Autor: Veronica Ștefan
