Tradiții de Sfântul Ilie
An de an, pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Prooroc Ilie, fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad, Israel.
Povestea creștină
În Vechiul Testament se afirmă că Ilie a mers la curtea regelui Ahab și i-a vestit că Dumnezeu îi va pedepsi cu seceta pe cei ce nu se vor lepăda de credința păgână, iar pentru că regele și poporul au nesocotit cuvintele proorocului, au urmat mai bine de trei ani de secetă cumplită.
Furia regelui l-a urmărit pe Ilie, acesta din urmă fiind nevoit să se refugieze într-o peșteră unde se păstrează și astăzi icoana sa, în care este înfățisat ca fiind hrănit de corbi, așa cum e scris în Vechiul Testament: „Te ascunde la pârâul Cherit, care este în fața Iordanului. Apa vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ți aducă acolo.”
În viață sa de pe pământ, Ilie nu a făcut doar fapte demne de cinste, ci și păcate, cel mai mare fiind uciderea propriilor părinți, la îndemnul diavolului. Chiar și așa, Dumnezeu l-a trecut în rândul sfinților, iertându-l și chemâdu-l la ceruri, alături de Sine.
În ceruri, Sfântul Prooroc Ilie fulgeră și trăsnește diavolii cu biciul lui de foc, în semn de pedeapsă pentru răul pricinuit. Acesta cutreieră necontenit norii pentru a trăsni năpraznic toți dracii care, de teamă, se ascund pe pământ, uneori în trupuri de animale, alteori în turlele bisericii sau sub streașina caselor.
Datini și obiceiuri
În credința populară se consideră că dacă tună de sărbătoarea Sfântului Ilie, fructele pomilor se vor umple de viermi și se vor usca. De asemenea, se crede că după această sărbătoare încep ploile mari de vară.
Totuși, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, motiv pentru care în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru a avea rod bogat în anul următor.
Gospodinele culeg, în dimineața praznicului, cele mai bune plante de leac, care se usucă și se păstrează în farmacia casei. Totodată, aceasta este și perioada în care se culege busuiocul și se duce la biserică pentru a fi sfințit. Se crede că este foarte bine atât pentru sănătate, cât și pentru liniștea sufletească.
Sărbătoarea Sfântului Ilie este pentru apicultori și „ziua retezatului stupilor”, adică ziua recoltării mierii. Datina cere ca această acțiune să fie întreprinsă de bărbații credincioși, îmbrăcați în straie de sărbătoare care, mai apoi, invită la masa festivă prietenii și rudele pentru a degusta mierea. În Moldova, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în muncă și belșug în casă.
În ziua praznicului, tradiția le cere oamenilor să consume fructe proaspete, mai puțin, însă, mere văratice, căci se spune că oricine respectă obiceiul va fi sănătos și norocos. Totuși, cine mănâncă mere văratice nesfințite în această zi, riscă să atragă asupra lui furia și trasnetele proorocului.
În această zi nu se cade să se lucreze și toată lumea respectă obiceiul, căci oamenii se tem de pagube precum grindina, trăsnetele și ploaia torențială.
Autor: Alexandra Udrea
