Vinerea Mare
Vinerea Paștilor: Vinerea Patimilor; Vinerea Mare; Vinerea Seacă; Vinerea Șchioapă; Vinerea Frumoasă; Vinerea Scumpă.
† Vinerea Seacă, din Săptămâna Paștelui, îi mai zice și Vinerea Mare, căci în acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an întreg. Se fac ouăle roșii și se pregătește pasca. Ouăle se fac vineri (uneori și joi sau sâmbătă) deoarece Iisus vineri a vărsat sângele său pe cruce.
† Nu mănâncă urzici, pentru că l-a bătut pe Mântuitorul cu urzici, și zice că e păcat.
† Vinerile Scumpe sunt douăsprezece pe an, înaintea fiecărei sărbători mari. Vinerea Scumpă se ține de arsuri.
† Vinerea Seacă se numește de aceea pentru că în această vineri cei mai multți români au datina de a ajuna, a posti așa-numitul post negru, adică de a nu mânca, nici a bea absolut nimic toată ziua.
† Vinerea Seacă și Șchioapă se ține pentru sluțenie.
† Cei bătrâni ajunează. Joia Mare și Vinerea Frumoasă le țin ca să le meargă bine, să aibă belșug în casă și să le ajute Dumnezeu la toate cele.
† În Vinerea Paștilor se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clopotul, ca să crească cânepa.
Extras din cartea „Spațiul și timpul în tradițiile românești“, ediție alcătuită de Antoaneta Olteanu
De Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, când te scoli, e bine să calci pe un obiect de fier. Pe cel care ține în această zi post negru nu-l mai doare capul. În Vinerea Mare nu se seamnănă, că n-ar crește nimic. Cine coase orbește. Nu se toarce, nu se țese, nu se spală. Dacă acrești borș, vine Necuratul și se scaldă în el. Tot ce poți să faci de Vinerea Mare este să frămânți și să coci pască și să te speli. Atât!
Pasca este coptura Paștelui. Pasca e rotunda pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Extras din cartea „Ghidul sărbătorilor românești“, de Irina Nicolau
