[:ro]„Arta si ambient in Bucuresti – prima jumatate a secolului XX” [:]
[:ro]Muzeul Municipiului Bucuresti invita publicul sa viziteze noua expozitie „Arta si ambient in Bucuresti – prima jumatate a secolului XX”, de la Palatul Sutu (bd I.C. Bratianu, nr. 2). Expozitia se poate vizita pana pe 4 noiembrie 2018.
Cu aceasta ocazie, vizitatorii vor face o calatorie in Micul Paris si vor patrunde in atmosfera celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si primei jumatati a secolului XX, cand au avut loc profunde schimbari de ambient atat in ceea ce priveste aspectul orasului, cat si al interioarelor de case bucurestene. Daca la inceputul secolului al XIX-lea predominant era mobilierul de tip oriental, definit prin lipsa pieselor de mari dimensiuni, avand mai multe sofale cu perne si covoare orientale, dupa 1850 acesta incepe sa capete aspect occidental in care domina mobilierul de tip Biedermayer, Louis-Philippe si Napoleon al III-lea. In acelasi timp, gasim o amalgamare de obiecte provenind din tarile orientale si occidentale, dar adesea ele cuprind neamestecate stilurile clasice europene cu toata frumusetea lor. Nu trebuie uitat ca pentru tarile romane acest secol reprezinta intrarea lor in Europa, ca incepe o perioada de profunde transformari, odata cu sfarsitul domniilor fanariote, atat pe plan economic, social si edilitar-urbanistic, dar si ca mentalitate.
Cunoasterea Bucurestiului, in vederea recompunerii imaginii sale, poate fi inlesnita de constructiile si elementele de urbanism pastrate de forma de ambient interior cu mobilier, obiecte decorative mici, de uz curent sau de opere de arta plastica. Bucurestiul este cunoscut ca Micul Paris, mai ales din perspectiva arhitecturii sale de inspiratie franceza din perioada La Belle Epoque.
„Stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat in decoratia de interior din tarile germanice in stilul Biedermayer, stil decorativ ce va impodobi saloanele elitei bucurestene in epoca romantismului, specifica generatiei pasoptistilor. Una dintre cele mai populare piese in interioarele epocii este secretaire-ul care, cu usa sa rabatabila poate fi transformat in pupitru de scris, in timp ce in plan secundar nenumarate sertare, nise si compartimente secrete pot ascunde «comorile» proprietarului de privirile indiscrete.
Predilectia ebenistilor pentru elementul utilitar isi gaseste exprimarea in comode, cele mai uzuale si cautate piese, iar comoda Biedermayer este o mobila practica, cu sertare, mai scunda decat bine cunoscutul «chiffonier» francez. Spectaculoasa masa mare, rotunda, de sufragerie, cu sertare pe centura si blatul masiv, fixat pe o coloana robusta cu aspect de balustru era prezenta in majoritatea incaperilor. Asemenea mobilierului, piesele de argintarie atesta perpetuarea unor standarde de calitate in ceea ce priveste executia. Nedecorate in majoritatea cazurilor, ele se remarca prin virtuozitatea finisajului, prin jocul de lumini si umbre pe suprafetele cu ample muluri. Secolul al XIX-lea, pe tot parcursul sau, si-a insusit limbajul diferitelor stiluri. Sfesnice, garnituri de masa (tacamuri, servicii, cupe), obiecte de toaleta (casete, flacoane) recurg atat la elemente specifice stilului Biedermayer, cat si la vocabularul renascentist (gheare de leu, personaje in relief sau ronde-bosse) si la cel al stilului Ludovic XVI (panglici, lauri, motive perlate).
La sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX, Arta 1900 isi va spune cuvantul. Concomitent cu piesele decorative de tip Art Nouveau – mobilier, lampi, bijuterii, accesorii – se manifesta stilul Neoromanesc, care va determina creatia de arta decorativa de inspiratie traditionala. Astfel, in interioarele de epoca vom intalni, alaturi de stilurile consacrate si mobilier sculptat, stergare, scoarte taranesti.
Inceputul epocii curentului modernist determina adaugiri de noi volume geometrice, articulate intre ele, in arhitectura interioarelor. Mobilierul nou, din linii drepte, de lemn sau metal si accesoriile interioare erau destinate productiei industriale, de serie. Acesta va coexista cu piesele de lux de tip Art Deco, in perioada pe care o prezentam”, a declarat Dr. Maria-Camelia Ene, Sef sectie Patrimoniu a Muzeului Municipiului Bucuresti, introducand vizitatorii in atmosfera noii expozitii.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]
