[:ro]Bucurestiul de altadata prin ochii calatorilor straini[:]

[:ro]Fundatia Calea Victoriei ne invita la doua ateliere intitulate „Bucurestiul de altadata prin ochii calatorilor straini”. Data inceperii – 11 aprilie 2019, de la ora 19:00, la sediul fundatiei.

Cum era oare perceput orasul Bucuresti si ce impresii generau Tarile Romane calatorilor straini ce au avut ocazia sa vada o parte din devenirea lor? Picturile, litografiile, insemnarile de calatorie si unele scrisori ne ajuta azi sa reconstituim farmecul, dar si framantarile locuitorilor din Bucurestii de altadata.

Francezi, englezi, italieni, germani, elvetieni, strainii ajungeau rareori in Tarile Romane doar din placerea de a se plimba. Vom povesti la curs despre motivele ce-i aduceau pe acesti calatori si artisti straini in orasul ce urma sa devina capitala unei tari. Nu vom uita sa cercetam ce reactii au avut in fata unei lumi a carei cultura parea atat de diferita de cea de acasa.

Iata despre ce vom povesti la cele doua intalniri de curs:

1. Cladirile: de la citadela fortificata, la orasul oriental. Daca panorama Bucurestiului realizata de Amedeo Preziosi, fotografiile si acuarelele lui Carol Popp de Szathmari sau litografiile lui Auguste Raffet ne sunt familiare si ne evoca imagini specifice ale orasului, lucrarile lui Ludwig Czerny sau ale lui Gottlieb Hissler ne arata un altfel de Bucuresti. Artistii straini ai secolelor XVIII si XIX au lasat in colectiile private si publice imagini diverse ale unui oras si ale unei lumi in schimbare.

2. Oamenii: de la portretul votiv, la portretul de sevalet. Alaturi de zugravii de subtire Nicolae Polcovnicul, Ion Balomir sau Nicolae Teodorescu, nume precum Eustatie Altini, Nicolo Livaditti, Anton Chladek sau Josef-August Scheofft au satisfacut vanitatea boierimii romane. Portretele lor, realizate la comanda diferitilor boieri si boieroaice, pot fi admirate si azi in muzeele din Bucuresti. Ce aflam din ele? Mici detalii delicioase sau pline de talc despre moda, obiceiurile si regulile sociale dintr-o lume azi uitata.

---