[:ro]Conferinta de Ana Blandiana – „Un memorial intre doua Europe”[:]
[:ro]Muzeul Municipiului Bucuresti va invita marti, 26 februarie 2019, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), la un nou eveniment din seria „Idei in Agora”. Ana Blandiana va sustine o conferinta cu tema „Un memorial intre doua Europe”, urmata de dialog cu Sorin Antohi. Intrarea este gratuita.
SORIN ANTOHI – „Intalnirea cu Ana Blandiana incheie un ciclu de trei dezbateri succesive dedicate istoriei si memoriei, in care au mai intervenit Gabriel Andreescu (despre globalizarea ipocriziei si etica umanista a memoriei, de la aspectele morale si ideologice la cele juridice) si Mircea Dumitru (despre adevar si trecut in filozofia analitica si in teoria istoriei).
Inainte de 1989, intr-o epoca in care agora era in suferinta, sub control strict si adesea sub sechestru, Ana Blandiana a avut curajul de a vorbi prin poezie si proza fantastica despre memorie, adevar, trecut si – direct sau prin implicatie, aluzie si absenta – despre prezent. Astfel, ideile sale au contribuit la aparitia, extinderea treptata si radicalizarea unui spatiu public alternativ, o contracultura in care partidul-stat era contestat si subvertit prin atitudini si texte care mergeau de la rezerva interioara si „rezistenta prin cultura” la disidenta si opozitie.
Dupa 1989, alaturi de Romulus Rusan, Ana Blandiana a continuat aceasta munca in agora Tranzitiei, initiind si sprijinind decisiv miscari civice si partide politice, organizatii non-guvernamentale si institutii destinate recuperarii memoriei si constructiei unei societati libere. Memorialul de la Sighet reprezinta in acest sens deopotriva monumentul unor eroi din trecut si o scoala civica pentru prezent si viitor. Opera literara a marii scriitoare si opera sa contraculturala din vremurile comunismului de stat se completeaza in acest mod cu opera de personalitate exemplara a societatii civile intr-o epoca in care democratia liberala se dovedeste un orizont aproape utopic”.
ANA BLANDIANA – „Memorialul de la Sighet, care tine in viata mea locul unor carti nescrise, este el insusi o carte, o carte de invatatura in intelesul pe care il dadeau acestei locutiuni cronicarii, un manual de memorie, mai precis un abecedar pentru invatarea alfabetului recuperarii memoriei. Pentru ca cea mai mare victorie a comunismului – o victorie de a carei importanta ne-am dat seama intr-un mod dramatic abia dupa 1989 – a fost crearea omului fara memorie, omului nou, omului cu creierul spalat, care nu trebuia sa-si aminteasca nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a facut inainte de comunism. Memoria este o forma de adevar si ea trebuia distrusa pentru a se putea distruge sau manipula adevarul. Distrugerea memoriei – crima in acelasi timp contra natiunii si contra istoriei – este opera pri¬mordiala a comunismului.
Realizarea Memorialului Sighet n-a fost pentru noi un scop in sine, ci un mijloc. Nu ne-am propus sa rea¬lizam doar o capodopera de muzeografie unde crimele istoriei recente sa fie aranjate artistic si stiintific pe rafturile unde sa se depuna grabit praful indiferentei contemporane. Ceea ce ne-am propus si am cautat cu disperare a fost un mijloc de resuscitare a definitiei unei generatii careia, spalandu-i-se creierul, nu mai stia nici de unde venea, nici spre ce se indrepta, o generatie inca¬pabila sa transmita generatiilor urmatoare ceea ce era de transmis. Muzeul Memorialului Sighet este locul in care tinerii invata memoria pe care nici scoala, nici parintii lor nu au fost in stare sa le-o transmita. Intr-o adevarata pedagogie a neuitarii, ei citesc aici documente, vad imagini, asculta analize si marturii despre monstruoasele mecanisme ale functionarii istoriei in ultima jumatate a secolului 20 pe baza urii de clasa si a reprimarii celor mai elementare drepturi ale omului, pe baza urii inteleasa ca un combustibil al istoriei”.
Ana Blandiana (n. 1942, nume literar al Otiliei-Valeria Coman, casatorita Rusan). Studii de filologie romanica, licentiata a Facultatii de Filologie a Universitatii din Cluj. Burse de studii la universitatile din Iowa si Heidelberg, precum si la DAAD Berlin. Poeta, prozatoare, eseista, publicista, intelectual public, activista civica si politica.
Carti de poezie: Persoana intai plural, 1964; Calcaiul vulnerabil, 1966; A treia taina, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Intamplari din gradina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de prada, 1986; Alte intamplari din gradina mea, 1987; Intamplari de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; In dimineata de dupa moarte, 1996; La cules ingeri, 1997, 2003, 2004; Cartea alba a lui Arpagic, 1998; Balanta cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Intoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apa, 2010; Orologiul fara ore, 2016; Variatiuni pe o tema data, 2018.
Carti de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasa dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orase de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul in multimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatura, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Carti de proza: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitatie de cosmar, 1995 – nuvele; Orasul topit si alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele. Cartile sale de poezie si de proza au aparut in traducere, incepand din 1982, la prestigioase edituri din peste douazeci de tari.
Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul International Gottfried von Herder, Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul Opera Omnia, 2001; Premiul International Vilenica, 2002; Premiul International Camaiore, 2005; Premiul Special Acerbi, 2005; Premiul Poetul european al libertatii, 2016; Premiul The Griffin Trust For Excellence in Poetry Lifetime Recognition, 2017.
Interdictii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. In 1990, Ana Blandiana reinfiinteaza PEN Clubul Roman, al carui presedinte devine.
Este unul dintre initiatorii Aliantei Civice, pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator si presedinte al Academiei Civice, care realizeaza, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, de la Sighet. Membra a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ si a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist si traducator, membru in Academia Europaea. A initiat si coordoneaza seria Idei in Agora. Mai multe informatii la www.sorinantohi.org
Idei in Agora/ Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost initiat in 2017 de Sorin Antohi si este sustinut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat si gazduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului Bucuresti (MMB), in parteneriat cu Asociatia Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Intalnirile au formate diferite (dialoguri, conferinte, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunand un dialog intre curente, miscari, personalitati, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate in consens, rezonanta, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate si transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhiveaza de asemenea afisele si pliantele) si https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informatii si la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/, https://muzeulbucurestiului.ro/.
In primul an al programului (21 iunie 2017-24 iunie 2018) au avut loc 26 de intalniri publice, intre care o conferinta internationala, dialoguri si conferinte urmate de discutii. Invitatii au provenit mai ales din Romania, precum si din Armenia, Franta, Germania, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria. O istorie a acestui prim an se gaseste la https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/wp-content/uploads/2018/06/Brosura-Un-an-de-Idei-in-Agora.pdf. Programul continua. In perioada 23-29 iunie 2019 va avea loc Festivalul Idei in Agora si lansarea seriei de carti Idei in Agora.
Sursa: Casa Filipescu Cesianu
[:]
