[:ro]„100 de ani de medicina romaneasca” Prima expozitie outdoor de fotografie la UMF Carol Davila[:]
[:ro]Muzeul Municipiului Bucuresti si Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti anunta deschiderea expozitiei outdoor de fotografie „100 de ani de medicina romaneasca”. Expozitia este impartita in module care pot fi vizitate in doua locatii ale Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila”: la Facultatea de Medicina Generala – Bulevardul Eroii Sanitari, nr. 8 si la Rectorat – Strada Dionisie Lupu, nr. 37. Este pentru prima data in cei 100 de ani cand gardul acestei prestigioase institutii se transforma in panou pentru expunere stradala a fotografiilor referitoare la istoria sa.
Acum 100 de ani, medicina romaneasca isi facuse deja un renume international, pornind de la infiintarea Scolii Nationale de Medicina si Farmacie de catre Carol Davila, in 1857, si de la inaugurarea Facultatii de Medicina, in 1869, ca parte a Universitatii Bucuresti.
Astfel, imaginile reflecta felul in care invatamantul superior medical si-a desfasurat activitatea la un nivel comparabil cu cel al institutiilor similare europene cu veche traditie. Stiinta medicala romaneasca s-a modernizat rapid prin eforturile unor personalitati precum Victor Babes, Thoma Ionescu, Gheorghe Marinescu, Ioan Cantacuzino, Francisc Iosif Rainer, fratii Minovici sau Constantin I. Parhon, fondatori ai unor scoli medicale de specialitate, recunoscute pe plan international, care studiau marile teme ale medicinei: igiena si educatia sanitara in privinta prevenirii si imbunatatirii starii de sanatate a populatiei; tratamentul in institutiile spitalicesti; anatomia si fiziologia – structurile si functiile organismului; patologia – cauzele si mecanismele de producere a bolilor; interferentele dintre medicina si legislatie in cadrul medicinei judiciare.
Dupa perioada dificila din timpul Primului Razboi Mondial, cand serviciul sanitar romanesc s-a confruntat cu boli epidemice grave, precum tifosul exantematic, holera, febra recurenta sau febra tifoida, organizarea asistentei medico-sanitare in Romania a inceput, treptat, sa faca progrese importante. Capacitatea de internare a spitalelor a crescut, s-au creat institutii policlinice si dispensare, iar pentru a combate si preveni bolile contagioase s-a infiintat o retea igienico-sanitara si au fost deschise primele sanatorii de tuberculosi. Cu timpul, in dispensarele teritoriale, pe scara intregului sistem de ocrotire a sanatatii, a inceput aplicarea metodei de asistenta medicala a populatiei cu caracter preponderent profilactic.
De asemenea, progresele inregistrate de disciplinele biomedicale, dar si evolutia metodelor si tehnologiilor de investigare, au contribuit la dezvoltarea medicinei clinice, precum medicina interna si chirurgia. Astfel, au aparut institute de specialitate precum cel de bacteriologie, de medicina interna, de infra-micro-biologie (virusologie), de igiena si sanatate publica. Imaginile reflecta activitatea in cabinete medicale, sali de consultatie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de scoala, aparatura medicala, ori sali de operatie.
Industria farmaceutica romaneasca s-a diversificat odata cu dezvoltarea invatamantului farmaceutic, prin infiintarea Facultatii de Farmacie, in 1923, ca parte componenta a invatamantului medical. In cadrul farmaciilor si al drogheriilor, pe langa “specialitatile” – cum erau denumite in epoca – importate, medicamentele produse in laboratoarele din tara capatau o pondere din ce in ce mai insemnata.
Prepararea in cantitati mai mari a unor formule medicamentoase de catre farmacistii romani, recunoscuta si recompensata in expozitii nationale si internationale, cumpararea de brevete si tehnologii straine, precum si tehnicizarea activitatii in farmacie au constituit pasi importanti pe calea obtinerii industriale a medicamentelor de sinteza. De-a lungul secolului al XX-lea, productia farmaceutica se dezvolta rapid avand in sprijinul ei prestigioasele institute de cercetare romanesti si conlucrarea cu concerne farmaceutice occidentale.
Realizatorii expozitiei sunt muzeografii Cezar Petre Buiumaci si Ana Iacob, coordonator Dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului Bucuresti, consultant Prof. Univ. Dr. Octavian Buda (UMF Carol Davila).
Expozitia poate fi vizitata in perioada 9 august – 31 octombrie 2018.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]
