31 august – Ziua limbii române
Limba română este patria mea. (Nichita Stănescu)
Ziua limbii romane a fost instituită pe 31 august, prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.
„Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”, se precizează în legea dedicată acestei sărbători. De asemenea, se poate arbora drapelul național, iar societățile de radio și televiziune pot include în programele lor materiale care fac referire la aceast zi.
Limba română este de la 1 ianuarie 2007 una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene. Ziua Limbii Române se sărbătorește şi în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, la 27 august 1989, limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfinţit şi în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.
În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august, zi în care în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Limbii Române, să fie sărbătoare naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi.
Un aspect interesant este faptul că limba noastră este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.
Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos, iar ulterior a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica), Oltenia, Muntenia și Dobrogea fiind aproape identice, existând și relativ puține regionalisme.
„Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“ (1521) este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Neacșu îi scria primarului brașovean, în alfabetul chirilic, despre atacurile turcilor.
Textul scrisorii lui Neacșu din Câmpulung
„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung).
I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.
I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.
I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.
I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.
I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)
(Apud Hurmuzachi – Iorga. Documente, XI, 843)
Surse: radioromaniacultural.ro, AGERPRES, adevarul.ro
