Bisericile de creta de la Basarabi
Aproape fiecare zona a tarii noastre ascunde un mister, o legenda, o pilda sau o poveste unica greu de descifrat. Zona Dobrogei reprezinta o marturie vie a binecuvantarii lui Dumnezeu asupra pamantului romanesc. Aici a patruns pentru prima data duhul crestinesc si tot aici au luat nastere primele traditii din cultul crestin-ortodox. Prin urmare, asezamintele rupestre de la Basarabi sunt considerate un semn concret al prezentei divine in tara noastra.
Acest loc sacru a fost descoperit in iunie 1957, in contextul extinderii zonei de exploatare a cretei, devenind obiectivul cercetarilor Institutului de Arheologie din Bucuresti si ale Muzeului Regional Dobrogea. Cercetarile arheologice au inceput imediat, iar in anii urmatori au fost descoperite mai multe incaperi sapate in dealul de creta, unele cu rol de biserici, altele folosite ca locuinte sau incaperi funerare.
Inscriptiile gasite in interiorul bisericutelor, realizate intr-un mod unic pentru aceasta zona, sapate intr-o cariera de creta, dateaza nasterea acestui loc monahal la sfarsitul secolului al X-lea, in anul 992.
Timp de 5 ani, sapaturile au scos la iveala sase biserici cu aspect unic: pereti acoperiti cu ornamente geometrice, reprezentari de corabii, pasari sau animale, inscriptii facute in scrieri vechi, cu fragmente din Biblie, care atestau credinta crestina a oamenilor ce traisera in ceea ce ulterior avea sa fie denumit „Complexul Rupestru de la Basarabi”. In una dintre inscriptii aparea clara data de 6490 de la Facerea Lumii, echivalentul anului 992 din calendarul actual.
Specialistii au ajuns la concluzia ca ansamblul constituie cel mai vechi lacas de cult cunoscut de pe teritoriul Romaniei. Modalitatea realizarii asezarii, sapata in cariera de creta, este similara cu bisericile si lacasele crestinilor din primele secole dupa Hristos, facute in regiunea Cappadocia din Asia Mica.
Mai mult de atat, inscriptiile ce apar pe pereti sunt realizate cu litere chirilice din slava veche si in alfabetul grecesc. Alaturi de acestea apar si alte inscriptii, dintre care unele nedescifrate inca, fiind prezente caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice.
De asemenea, reprezentarile corabiilor de vikingi atesta faptul ca in aceasta asezare au trait intr-o perioada, ce se intinde din secolul al X-lea pana in secolul al XII-lea, sangerosii cuceritori nordici ai marilor si ai oceanelor impreuna cu populatia daco-romana.
In anul 1960 s-a inceput o restaurare ampla a complexului. Noile sapaturi au dezvaluit alte constructii misterioase si anume un cimitir, schelete de oameni si animale, dar si vetre de foc. Doi ani mai tarziu, s-au descoperit alte locuinte, marcate de cruci pe pereti, dar si unelte de fier: cuie de fier, cutite, tarnacoape si topoare.
Din pacate, lucrarile de consolidare ale acestui asezamant uimitor au fost in permanenta amanate din cauza lipsei de fonduri. In prezent, bisericile rupestre din Basarabi se afla intr-o stare accelerata de degradare, inaccesibile vizitarii, complexul este o padure de schele din lemn cu un acoperis vechi, fiind un real dezavantaj atat pentru patrimoniul cultural, cat si pentru dezvoltarea urbanistica a zonei.
Unul dintre principalele scopuri ale acestui proiect este protejarea si punerea in valoare a ansamblului rupestru prin crearea unui edificiu: un muzeu de protectie definitiva, care sa permita accesul publicului vizitator la monument.
Autor: Andreea Stefania Susala
