[:ro]De la baclava la ciocolata. Savoarea bucatariei fanariote[:]
[:ro]Ce a insemnat influenta otomana in viata de zi cu zi a societatii romanesti? Exceptand bine-cunoscutul ritual al cafelei si al fumatului din narghilea, ce alte obiceiuri culinare au intrat in bucataria romaneasca? Imbracati cu caftan, anteriu, cepchen si salvari, asezati pe divan, ce muzica ascultau boierii si boieroaicele? Pornind de la aceste intrebari, Fundatia Calea Victoriei ne invita la o incursiune in aromele si savoarea meselor de acum 300 de ani.
Cand spunem influenta orientala in bucataria romaneasca, ne gandim la baclava, sarailie, musaca, sarma, pilaf turcesc, feluri de mancare ce le intalnim si azi. Este suficient sa iesim seara prin Centrul Vechi ca sa constatam ca savoarea bucatariei orientale este in continuare foarte apreciata de bucuresteni.
Boierii romani se strangeau in jurul masutei din alama – suffrah –, ce putea gazdui intre 6 si 8 persoane, asezati pe perne mari sau pe banci lungi, cu tacamuri din majolica sau din portelan, cu seturile de cafea din aur sau argint pline de pietre pretioase.
Erau trei mese: micul dejun, servit in jurul orei 10, pranzul, intre 2 si 3 dupa-amiaza, iar cina, pe la 10 seara. Inainte de a se aseza, oaspetii isi spalau mainile in ligheane turcesti de arama, aduse din Bosnia. Bucataria fanariota era un amestec de traditii romanesti, grecesti si otomane. Sunt multi calatori straini care considera influenta otomana in bucataria epocii atat de puternica, incat fac deseori confuzii intre mancaruri autohtone si cele imprumutate. Din Constantinopol, fanariotii isi aduceau alimente si mirodenii ce nu se gaseau la noi, cum ar fi sardele muiate in untdelemn de Mitilene, masline dulci de Tessalia, icre de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole, anason de Chios si mastica de Corint.
Mesele fastuoase fara muzica erau considerate fara viata. Fie ca boierii tocmeau cate un taraf de tigani, fie ca aveau cate un interpret din lauta sau din mandolina, mancarurile trebuiau savurate pe ritmuri variate.
Daca noi astazi folosim diverse odorizante de camera sau betisoare parfumate de diverse proveniente, fanariotii foloseau apa de trandafir sau uleiuri esentiale orientale. Pe vremea lor, parfumurile erau ca niste licori grele, vascoase, din mosc, narcisa, iasomie, caprifoi, menta, migdale, dulci si picante in acelasi timp.
Lector: Roxana Coman
Data: 28 septembrie 2018
Ora: 19:00
Numar ateliere: 1
Varsta minima: 16 ani
Cost: 50 de lei
Cost redus (card fidelitate, studenti, elevi, pensionari): 45 de lei
Loc: fundatie, str. C. A. Rosetti, 47, et. 1, Bucuresti
Inscrieri AICI.
Sursa: Fundatia Calea Victoriei
[:]
