Despre Traditie, modernizare, avangarda si retur: avatarii artei romanesti inainte si dupa Primul Razboi Mondial

Teza de baza: in arta romaneasca, la trecerea spre secolul XX, la inceput a fost modernizarea si apoi traditia. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangarda locala tardiva, post-istorica, declansata in 1924, ca reactie la aglutinarea teoriilor traditionaliste si romaniste de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regasind si retorica localista si predilectia pentru realism, dar si aspiratia tehnocrata de a se pune in slujba puterii date, in scopul cimentarii progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare in sfera realismului socialist, dupa 1944. Repere teoretice contrastante: „Revolutia agrara si evolutia clasei taranesti” (Virgil Madgearu, 1923) si „Burghezia romana” (Stefan Zeletin, 1925).

Sub-teme: 1. de la Tinerimea Artistica (1901) la Prima expozitie internationla a Contimporanului (1924). Sub-puncte: infiintarea si evolutia Tinerimii Artistice, aparitia revistelor „Insula si Simbolul” (1912) si „Chemarea” (1915), revista si miscarea artistica brasoveana „Das Ziel” (1919) si „Das neue Ziel” (1919-1920), organizarea primei expozitii internationale a „Contimporanului” (cu sectiuni dedicate „Manifestului activist catre Tinerime”, 1924, revistelor „75HP” si „Punct”, 1924, si „Cronometrajului pictural” de Maxy, (Contimporanul, 1924), plus o analiza cantitativa a participarilor internationale si nationale la prima expozitie a „Contimporanului”.

1. „Integral” si Integralismul sau avangarda in stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele „Integral” la participarea lui Maxy si Iancu la Expozitia fascist futurista de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei tarzii spre autoritarism si darwinism cultural. Maxy si „Neue Sachlickeit”: de la cubo-constructivism la realism reactionar. Maxy dupa 1944 – o scurta introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist si diriguitor al sistemului artistic comunist.
2. traditionalismul – arta specificului national, de la schemele compozitionale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Sirato si la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Stefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiata etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ si simbolic (iconografia taranului, a peisajului local, a datinilor si muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de naratiuni si tipurile de constructii compozitionale, epuizarea filonului artei specificului national spre mijlocul anilor 30, cazul aparte al lui Ion Tuculescu, la mijlocul anilor 40.
3. convergenta sistemelor (avangardist si traditionalist–specific national) dupa 1945: expozitia „Flacara” (1948), prin care artistii fosti avangardisti si fosti traditionalisti se raliaza in corpore regimului comunist.

Erwin Kessler (n. 1967) a studiat Filozofia, Istoria Artei si Antropologia la Bucuresti, Praga, Paris (DEA la EHESS) si Maastricht. Cercetator stiintific la Institutul de Filozofie al Academiei Romane. Profesor asociat de Istoria Artei si Estetica la CESI (Universitatea din Bucuresti). Director fondator al Muzeului de Arta Recenta din Bucuresti (MARe). Principalele domenii de cercetare: istoria, estetica si teoria artei moderniste, de avangarda si contemporane, estetica fenomenologica, antropologie vizuala. Dintre numeroasele sale publicatii, o selectie a cartilor aparute dupa 2010: „Stylistic Diversity Ltd.”, Vellant 2018; „Florin Mitroi: Days”, Humanitas, 2018; Ion Grigorescu: „The painted Work 1963-2017”, Vellant, 2017; „Stefan Bertalan: Inner Emigration”, Vellant, 2016, „Tzara.Dada.Etc”., ARCUB Publishing, 2016; „Dealuri si cimpii. Antropogeografii atavice”, Vellant 2016; „Auch gestern war heute”, Institutul Cultural Roman, 2015; x20. „O radiografie a artei romanesti dupa 1989”, Vellant, 2013; „Undeva in Titan era o betoniera. Grupul Euroartist Bucuresti”, 2013; „I Colori delle Avanguardie. Arte in Romania 1910-1950”, Gangemi Editore, Roma, 2013; „Rostopasca”, NOI Mediaprint, 2011; „The Self-punishing One. Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu, the Art and Romania in the 80s-90s”, Editura ICR, 2010.

O selectie a colaborarilor la publicatii colective si lucrari de referinta in limbi straine dupa 2010: „Tinerimea Artistica vs. Contimporanul: a return ticket from modernism to the avant-garde”, in Bulletin of the Moravian Gallery Brno, No. 77, 2019; „Expressionism in a Transnational Context”, Isabel Wünsche (ed.), Taylor and Francis, 2018; „Routledge Encyclopedia of Modernism”, 2016; „Erratic dogma: Romanian art after 1965, in The search for cultural identity in Central and Eastern Europe 1919-2009”, Irena Kossowska (ed.), Nicolaus Copernicus University Press, Poland, 2015; „Neo-Orthodox Art in Romania from 1970 through the 1990s, in Centropa”, New York, September 2015; „On Propagarde, in Jerome Bazin, Pascal Dubourg Glatigny and Piotr Piotrowski (eds.), Art beyond borders. Artistic exchanges in communist Europe (1945-1989)”, Budapest, CEU Press, 2015; „Picture it Painted: Reality, Real and Realisms in Romanian Art and Theory”, 1960-1976, in East of Eden, Ludwig Museum, Budapest, 2012; „Tristan Tzara in Samyro Times. The Pre-avant-garde Bucharest Group around Simbolul and Chemarea Magazines, in Centropa”, New York, 2011; „Zidaru – das Werk”, Editions Klartext, Essen, 2011; „Shaping the Hero: the Nationally-specific Art in Inter-war Romania”, in Irena Kossowska, editor, „Reinterpreting the Past: Traditionalist Artistic Trends in Central and Eastern Europe of the 1920s and 1930s”, Polish Academy of Sciences,Warsaw 2010.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist si traducator. Membru in Academia Europaea. A initiat si coordoneaza seria Idei in Agora. Mai multe informatii la www.sorinantohi.org.

Idei in Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost initiat in 2017 de Sorin Antohi si este sustinut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat si gazduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului Bucuresti (MMB), in parteneriat cu Asociatia Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Intalnirile au formate diferite (dialoguri, conferinte, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunand un dialog intre curente, miscari, personalitati, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate in consens, rezonanta, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate si transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org

Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]