MTR – Muzeul [In]Vizibil
La 27 de ani de la reinfiintarea sa, pe 5 februarie 1990, Muzeul National al Taranului Roman continua, chiar si in conditii de santier, seria explorarilor muzeale si a deschiderii catre un public din ce in ce mai curios in privinta mecanismelor interioare, de obicei ascunse, ale Muzeului. Iata ce ni s-a pregatit.
Cum se imagineaza un muzeu?
Intre 3 si 5 februarie 2017, Muzeul Taranului Roman poate fi explorat printr-un traseu cu totul unic: se va reactiva memoria cladirii neoromanesti de la Sosea, vizitand-o printre schele si bormasini, vom cauta, in depozite, obiectele recent retrase din expunerea permanenta si vom explora una dintre cele mai importante arhive de imagine din tara. Se vor construi legatura intre santierul din anii 1990 si cel contemporan prin proiectii de filme documentare si imagini de arhiva legate de facerea Muzeului. Copiii vor inventa muzee noi la Atelierele de Creativitate. Vineri seara, se lanseaza numarul 21 al revistei de antropologie Martor, iar duminica seara, cele trei zile aniversare se incheie cu muzica si dans, pe ritmuri de taraf.
Program Muzeul [In]Vizibil. Santier de explorari #1
Ziua I: vineri, 3 februarie 2017
Descopera depozitele MTR | Muzeul [In]Vizibil (cu Ion Blajan, muzeograf si sef Sectie Patrimoniu)
– cand? intre orele 10.00 si 11.30 si intre 12.00 si 13.30
Stiati ca in expozitia permanenta a oricarui muzeu mare vezi cel mult 10% din colectiile muzeului? Restul obiectele se odihnesc in depozite, astfel le este prelungita viata. In mod absolut exceptional, la moment aniversar, MTR organizeaza doua vizite in „cutia cu comori” a Muzeului. Vom intelege care este drumul unui artefact muzeal de la achizitie, trecand prin evaluare, carantina, restaurare, conservare si, atunci cand ii vine timpul, pana in expunerea permanenta. Restul de 90% de artefacte muzeale ne asteapta sa le descoperim!
Lansare Revista Martor nr. 21 – anuarul de antropologie al MTR – „A Place for Hay”
– unde? Clubul Taranului, sala mica
– cand? de la 18.00 la 20.00
Unde este locul fanului in antropologia contemporana?
MARTOR 21 va invita la dezbatere. Cu Vintila Mihailescu – antropolog si editorii: Anamaria Iuga – etnolog, Bogdan Iancu – antropolog si Simina Badica – istoric si redactor-sef revista Martor.
Bonus: Lansare de carte („Gustul locului. Productia de peisaje culturale agro-alimentare in sudul Transilvaniei”, Editura Tritonic, autoare Monica Stroe (antropolog, SNSPA) + proiectie de film documentar („Mountain hay meadows: hotspots of biodiversity and traditional culture / Fanete montane: rezerve de biodiversitate si cultura traditionala” [52’], realizat in 2015 de Ágota Juhász si László Demeter).
Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile.
Muzeul personal. Atelier de creativitate cu Ruxandra Grigorescu
– unde? la Atelierul de Creativitate
– cand? de la 13.00 la 14.30
– pentru copii de la 8 ani in sus
– inscrieri la 021.317.96.59
Sunteti directorul unui muzeu al vostru, pe care il imaginati, proiectati, construiti, panotati, manageriati, il deschideti, intretineti si de pe urma caruia mai castigati si faima si bani.
Cum faceti ce faceti, de ce aveti nevoie (cati bani, ce materiale, cati si ce fel de oameni veti angaja, ce salarii si ce program de lucru, cand va fi gata, cat timp vreti sa va ocupati de el)?
Se asteapta raspunsul de la …voi, copiii.
La sfarsit se face si o „mostra” de cusatura, mica-mica si simpla-simpla, cu margele, cu paiete pe care, daca vrem o luam acasa, daca vrem o „donam” pentru viitorul MTR.
Oare ce fac obiectele noaptea, intr-un muzeu? Atelier de creativitate (de iscodit si povestit) cu Raluca Oprea-Minoiu
– unde? la Atelierul de Creativitate
– cand? de la 15.00 – 16.30
– pentru copii de la 7 ani in sus
– inscrieri la 0724 081 741 sau la raluca.minoiu@muzeultaranuluiroman.ro
Poate o furca de tors se transforma in sabia lui Fat-Frumos, un covor devine o gradina cu flori adormitoare, razboiul de cusut se transforma intr-un soldat din Minecraft. Si impreuna alcatuiesc o poveste, pe care o transpunem intr-un joc de teatru de umbre.
Ne alegem obiectele (ca-i o catrinta, ca-i un clopotel de ceramica, ca-i o suveica), impreuna dam un rost obiectelor, apoi le desenam, le decupam si le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.
Ziua II: sambata, 4 februarie 2017
Exercitii de memorie in santier | Muzeul [In]Vizibil
– ce? vizite prin santierul Muzeului de la Sosea
– cand? intre orele 13.30 si 14.30 si intre 15.00 si 16.00
Suntem invitati sa vizitam acum Muzeul, in plin santier, pentru a privi un singur obiect: cladirea insasi. Ne amintim, cautam urme, inregistram povestea locului si aflam ce inseamna sa transformi un spatiu a carui memorie vie vrei sa o protejezi. Ce am ales sa pastram si ce a fost iremediabil pierdut?
Lila Passima, curator si manager interimar al Muzeului, ne va ghida intr-o calatorie a memoriei si imaginatiei prin salile unui muzeu care se incapataneaza sa ramana atipic.
Dupa cele doua tururi, de la ora 16, putem vedea o proiectie de filme de arhiva din anii 1990 care documenteaza facerea Muzeului si primele evenimente publice (Primenire, Muzeul-Misionar). Impreuna cu cei care au participat atunci la nasterea MTR, vom scotoci in memoria vizuala si personala a unui proiect curatorial, comunitar si artistic care a schimbat muzeologia romaneasca.
Ziua III: duminica, 5 februarie 2017
Muzeul In-Vizibil prin Jocuri meteriste. Atelier de creativitate cu Valentina Bacu
– cand? ora 12.00
– unde? la Atelierul de Creativitate pentru copiii cu varsta intre 7 -12 ani
– inscrieri la 0742.011.027 sau la valentina.bacu@gmail.com
In Muzeul Taranului Roman, trebuie sa mergi la pas domol, altfel obiectele isi pierd povestea. Nu te grabi, stai, asculta, invata, fiindca ai nevoie de indicii pentru a parcurge drumul spre mostenirea cea mai de pret pe care ai primit-o. Si mai ai nevoie de curiozitate, imaginatie, curaj in a pune in relatie obiectele care te ajuta (sau te impiedica) sa parcurgi traseul imaginar al Muzeului. La numarul 3, obiectul mare te ajuta sa inaintezi pana la 5, la numarul 11, copacul cu cruci te ajuta sa-ti faci punti cu alte lumi si inaintezi pana la 15. Daca ajungi la numarul 20, Sfantul Ilie te pedepseste fiindca ai lucrat cu fanul in zi de sarbatoare si te transforma in stana de piatra. Adica stai o tura. O preoteasa cu o ie albastra cu maneci lungi te ajuta, dar lupii care mananca luna te impiedica sa inaintezi pana dimineata. Ai grija la numarul 34, comunistii te scot din joc. Poti parcurge Muzeul Taranului Roman prin intermediul unui boardgame atractiv vizual.
Descopera Arhiva de Imagine MTR | Muzeul [In]Vizibil (tururi ghidate)
– cand? 15.00 si 17.00
– grup de 10 vizitatori/ tur
Redeschidem sertarele din Arhiva de Imagine MTR si descoperim cum a luat nastere unul dintre putinele spatii muzeale romanesti dedicate imaginii si fotografiei vechi.
Muzicile nestiute ale Transilvaniei. Cantari transilvane cu tarafurile din Castau si Bicazul Ardelean
– ce? muzica si dans, pe ritmuri de taraf
– cand? Ora 18.00
– unde? Clubul Taranului
Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile.
Concertul isi propune sa aduca in fata publicului bucurestean, muzicile, destul de putin cunoscute, din doua micro-regiuni ale Transilvaniei: zona Orastiei si a Bicazului Ardelean. Cantarile instrumentale, cu puternice ecouri pastorale, insoteau petrecerile locale si sustineau suitele de jocuri specifice fiecarei regiuni.
Scripcarii din Bicazul Ardelean
La trecerea dintre Moldova si Transilvania, in apropierea Cheilor Bicazului, se gasesc cateva sate, grupate in comunele Bicaz Chei, Damuc si Bicazul Ardelean, aflate astazi la marginea judetului Neamt. In vremile mai vechi, cele trei erau legate administrativ de Transilvania. Ambiguitatea pozitiei geo-politice explica in parte si ambiguitatea muzicii lor rurale cu trasaturi atat moldovenesti cat si, mai ales, transilvane. Pentru nuntile si petrecerile din regiune satenii obisnuiau sa tocmeasca una sau doua scripci (viori) si o doba. Doba este un soi de violoncel pantecos si neslefuit, construit de un mester local. Manuitorul dobei ciupeste cu mana stanga coarda mai subtire, iar cu in mana dreapta loveste, cu un mic ciomag, alte doua corzi ceva mai groase.
Taraful lui Nelutu Urs din Castau, Hunedoara
Castaul este un mic sat situat in sudul Transilvaniei, in apropierea orasului Orastie. Pana in anii 90, pastratorul traditiilor muzicale a fost taraful condus de muzicantul Rel Sibisan, a carui amintire este inca vie in regiune. Din acest taraf a ramas in viata doar violonistul Nelutu Urs. De curand, acesta a avut initiativa de a reconstrui micul ansamblu si de a-i reactiva repertoriul si stilul de executie, pentru a se opune astfel degradarii rapide a muzicii locale. Demersul lui revivalist a reusit. Azi, invartitele, batutele si hateganele lui Rel, inseriate mereu in aceasta ordine, rasuna din nou in diferite petreceri din zona Orastiei.
Muzica Castaului face obiectul ultimului CD publicat de Muzeul Taranului Roman si Fundatia Alexandru Tzigara-Samurcas in seria Ethnophonie.
