Aceasta expozitie documenteaza complexul program biopolitic si eugenic gandit pentru a crea o noua familie si o noua natiune romana printr-un management stiintific atat la nivel individual, cat si colectiv. In Romania, intre anii 1920 si 1944, biopolitica si eugenismul au fost sprijinite oficial, asa cum s-a intamplat de altfel in intreaga Europa si in Statele Unite. De la bun inceput, programul eugenic ce urmarea crearea unei populatii romanesti sanatoase a fost plasat in cadrul mai larg al unui proiect biopolitic de instituire a unui protectionism national si de constructie a natiunii.

Asa cum aceasta expozitie o dovedeste, sprijinul pentru biopolitica si eugenism acordat de elitele romanesti nu a fost doar un simptom al rasismului si antisemitismului acestora (desi unii dintre eugenistii romani sunt notorii pentru rasismul lor), ci era in principal expresia dorintei de a proteja corpul national prin controlul functiilor sale biologice si sociale.

Ideea unei Romanii etnic omogene a fost, desigur, exprimata inca de la inceputul secolului XX, dar ea a devenit o norma politica abia in timpul regimului lui Ion Antonescu, dand consistenta argumentelor ideologice care au stat la baza exterminarii evreilor si a romilor in perioada 1941-1942. Atunci, in centrul atentiei nu mai erau imbunatatirea si protejarea eugenica a familiei romane, ci insasi supravietuirea si viitorul natiunii. Mentinerea potentialului rasial al natiunii devenise un obiectiv de prima importanta, si oricine punea in pericol acest potential era stigmatizat ca inamic al statului. Aceasta forma radicala de etnicitate a fost promovata odata cu intensa politizare si totala subordonare a institutiilor de cercetare stiintifica fata de guvernul Romaniei.

Folosind materiale putin cunoscute marelui public, aceasta expozitie ilustreaza masura in care agenda nationala a redefinit proiectele stiintifice in Romania. Popularitatea biopoliticii si eugenismului in perioada interbelica si a celui de al Doilea Razboi Mondial nu poate fi contestata, dar efectele acesteia raman a fi cercetate de aici inainte. In ultima instanta, aceasta expozitie incurajeaza atat publicul larg, cat si specialistii, sa reflecteze critic asupra acestor idei fara a ezita insa sa recunoasca rolul central ocupat de biopolitica si eugenism in istoria Romaniei in perioada 1920-1944.