[:ro]Expozitia „Arhitecti vienezi & austrieci la Bucuresti (1830-1930)” [:]
[:ro]Expozitia tematica „Arhitecti vienezi & austrieci la Bucuresti (1830-1930)”, proiect realizat de Muzeul Municipiului Bucuresti in colaborare cu Institutul Cultural Roman Viena, va fi prezentata in perioada 27 noiembrie – 31 ianuarie 2019 la Galeria ICR Viena (Argentinierstraße 39, 1040). Vernisajul expozitiei, la care sunt invitati toti cei interesati, are loc pe data de 27 noiembrie, la ora 19.00, cu participarea Dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului Bucuresti, istoric, jurnalist si antropolog.
Intre anii 1830 si 1930 au activat la Bucuresti o serie de arhitecti de origine austriaca sau vieneza. Aceasta noua expozitie tematica isi propune sa aminteasca publicului austriac de activitatea conationalilor sai in Capitala Romaniei pe o perioada de o suta de ani. Expozitia ofera imagini istorice si contemporane ale celor mai reprezentative repere, impreuna cu istoricul aparitiei lor.
„Cei dintai arhitecti austrieci ajung in Moldova si Valahia inca de la inceputul secolului al XIX-lea. Lista ar putea fi deschisa de Johann Freywald, arhitect si inginer de origine austriaca, chemat in Moldova la 1802. Incepand cu anul 1815 il gasim la Bucuresti, unde dezvolta proiecte de extindere a unor spitale si cladiri administrative, dar proiecteaza si o serie de resedinte particulare. Activitatea sa la Bucuresti include perioada anilor 1847-1858. Munca sa este continuata de cei doi fii ai sai, arhitectii Gustav Freywald (intre anii 1815-1867) si Julius Freywald (intre anii 1840-1860). Gustav Freywald proiecteaza si construieste, intre anii 1864-1867, Sinagoga Templul Coral (aflata pe Strada Sfanta Vineri, Bucuresti), impreuna cu arhitectul Carol Enderle.
La finalul secolului al XVIII-lea avem la Bucuresti un arhitect al Curtii Domnesti in timpul domnitorului Constantin Ispilanti, in persoana lui Andrei Gaudi, altfel secretar al Consulatului Austriac in Valahia. Descendentul sau, George de Gaudi a colaborat cu arhitectii Johann Schlatter la proiectele de cercetare a manastirilor si cu Anton Heft la amenajarea Teatrului National din Bucuresti chiar si ulterior, dupa plecarea sa din Valahia, catre 1852. Primul nume mai cunoscut a fost al arhitectului si inginerului Anton Heft (1815-1900), absolvent al Politehnicii, dar si al Scolii de Arte Frumoase din Viena, in perioada anilor 1832-1838. Anton Heft a fost implicat in proiectarea si construirea Teatrului National din Bucuresti intre anii 1848-1852, ocupandu-se inclusiv de comanda obiectelor de decoratie si mobilier la Viena. Obisnuia sa se intalneasca personal cu furnizorii, semnand cu acestia contractele, cum a fost cazul decoratorului si masinistului Josef Mühlendorfer (1800-1863). La 31 decembrie 1852, Teatrul National din Bucuresti isi deschidea portile. Anton Heft reface, in 1848, Piata Sf. Gheorghe din centrul orasului Bucuresti, afectata de marele incendiu din martie 1847, alaturi de maiorul Rudolph von Borroczyn. In 1853, Anton Heft paraseste Valahia.
Arhitectul vienez Carol Enderle a activat la Bucuresti intre anii 1867-1886. Printre multe proiecte de resedinte particulare, Enderle a verificat starea hotelului Broft (viitorul hotel Continental) si a lucrat alaturi de Gustav Freywald la proiectul Sinagogii Templul Coral. In anul 1876, a fost membru fondator al Societatii de Arhitectura si Inginerie, iar in anul 1883 s-a casatorit cu Selma, fiica arhitectului Johann Schlatter.
Arhiectul austriac Joseph I. Exner (1860-1938) a activat in Romania intre anii 1880-1908. A sosit in jurul anului 1880. A lucrat sub sigla biroului sau de arhitectura din Calea Dorobanti. A proiectat un numar mare de locuinte in Bucuresti, majoritatea in stil eclectic de factura academica. A construit Pavilionul Administratiei Domeniului Coroanei din cadrul Expozitiei Nationale din 1906 impreuna cu constructorul Andrei Fagadau. Dupa 1906, alaturi de arhitectii Ion N. Socolescu, Ion D. Berindey, Jean Pompilian, s-a ocupat de realizarea unor constructii din proprietatea Domeniilor Coroanei, cea mai importanta fiind Crama Segarcea, proiectata impreuna cu arhitectul I. Pompilian.
Un alt arhitect austriac, a carui activitate profesionala s-a desfasurat si in Romania, a fost Friederich Hartmann, care a activat la Bucuresti in perioada anilor 1882-1888. Intre anii 1881 si 1885 a colaborat la proiectul Bisericii Domnita Balasa, alaturi de Alexandru Orascu si Carol Benesch. Acesta din urma era arhitect de origine ceha, venit si el din Austria. Hartmann semneaza si planurile de reparare ale Palatului Stirbey, in 1882.
Ultimii ani ai secolului al XIX-lea au fost deosebit de intensi in cariera constructorului austriac Franz Boehacker (1840-1905). Documentele de arhiva indica parcelari private si lucrari realizate in colaborare cu colegul sau, Leopold Schindl. In unele cazuri, acestia lucreaza la comanda proprietarilor, in alte cazuri ei cumpara terenuri pe care le parceleaza sau pe care ridica constructii impunatoare pe care apoi le vand. Familia antreprenorului Leopold Schindl a locuit in str. Paleologu nr. 20-22, intr-o casa cu parter inalt, retrasa mult de strada (a fost prezentata de Fr. Damé in „Bucarest en 1906”). In fata ei, de o parte si de alta au fost construite doua imobile de raport, care adaposteau si antrepriza de constructii preluata de fiii Schindl, arhitectii Leopold jr. si Karl – Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului Bucuresti.
Tema expozitiei „Arhitecti vienezi&austrieci la Bucuresti (1830-1930)” reprezinta cu siguranta un element de noutate pentru publicul austriac, Romania fiind inca un spatiu incomplet cartografiat din aceasta perspectiva.
*** Intrarea la vernisajul gazduit de Galeria ICR Viena este libera.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]
