Gări celebre din România
După prima sa călătorie cu un tren englez, la 1831, Petrache Poenaru, un tânăr inventator aflat atunci la începutul carierei, afirma cu un soi de uimire, amestecată cu încântare, următoarele: „[…] nou mijloc de transport, care este una dintre minunile industriei secolului… 20 de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi…”.
Scurt istoric al căilor ferate românești
În țara noastră, prima linie de cale ferată a fost cea care lega Oravița – Iam – Baziași (tronsonul Oravița-Iam fiind funcțional și astăzi) și a fost inaugurată la data de 20 august 1854. Inițial, rolul acesteia era de a permite transportul cărbunelui pentru alimentarea vapoarelor de pe Dunăre.
Ulterior, la 1 noiembrie 1856, a fost dată în folosință și calea ferată pentru transportul călătorilor, cu o lungime de 62,561 km și deservită de 13 locomotive. Treptat, sistemul de transport pe căile ferate s-a extins, iar utilitatea acestuia a atins apogeul în perioada războaielor.
„Eu am imaginat gări, peroane și am trăit așteptările. De o parte peronul, de cealaltă parte orizontul.” (O. Paler – „Viața pe un peron”)
De-a lungul anilor, unele dintre gările construite în România au devenit adevărate opere arhitecturale. Farmecul aparte pe care îl au gările a inspirat de-a lungul istoriei și continuă să inspire și azi literatura și spiritele artistice ale societății.
>
Vom începe cu Gara din Iași, una dintre primele gări construite în România, funcțională de la 1870. Aceasta reprezintă cea mai frumoasă evidențiere a stilului gotic venețian din țara noastră, fiind construită dupa modelul Palatului Dogilor din Veneția.
Gara din Cluj-Napoca se înscrie și ea printre primele astfel de construcții din țara noastră, fiind inaugurată tot la 1870. Această gară reprezintă un centru feroviar important, făcând legătura atât cu toate orașele României, cât și cu multe destinații internaționale.
Continuăm cu gara din Băile Herculane – un monument istoric impresionant care datează de la 1886, o construcție considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase gări din țară, cu influențe baroce, inspirate după modelul castelului de vânătoare al împărătesei Maria Terezia.
Gara din Curtea de Argeș este o capodopera arhitecturală realizata de Elie Radu, la 1898, pe care încă se regăsesc decorațiuni și finisaje deosebite, cu materialele originale.
Gara Suceava, cunoscută și ca Gara Burdujeni, se regăsește, de asemenea, în topul celor mai frumoase gări românești. Construcția este modelată, în stil baroc, după imaginea gării elvețiene Firbourg și este funcțională încă de la 1902.
Gara din Arad are forma actuală din 1910 și este nu doar o clădire impunătoare și extrem de frumoasă, ci și un centru feroviar important, căci unește atât punctele interne, cât și țara noastră cu vestul european.
Gara din Sinaia, construită în 1913, a fost inițial dedicată exclusiv familiei regale. Pe lângă aceasta, gara din Sinaia mai este cunoscută și drept locul în care a fost asasinat de un comando legionar Ion Gheorghe Duca, ministru de Externe și de Interne în toate guvernele liberale din perioada sa de activitate politică.
Gara de Nord din București este în prezent cel mai mare punct feroviar al țării. Construcție începută în 1869 și finalizată în 1872, această gară a purtat inițial numele de Gara Târgoviștei (pentru că strada care se numește astăzi Calea Grivitei avea la acea vreme denumirea de Calea Târgoviștei) și nu a fost creată pentru a deveni un nod feroviar principal al Capitalei, cu atât mai puțin al țării. Însă, pentru că a devenit neîncăpătoare, i-au fost aduse nenumărate modificări, prima dintre acestea având loc în 1888, când a și fost redenumită ca „Gara de Nord”. Clădirea a fost inclusă în lista Monumentelor Istorice din România, iar în apropierea acesteia există și se poate vizita Muzeul Căilor Ferate Române, unde se pot descoperi machete, vagoane, fotografii și alte documente vechi, costume de ceferiști, dar și obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) sau Elie Radu (1853-1931), care au avut realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare.
Autor: Alexandra Udrea
