[:ro]„Jurnal din timpul Marelui Razboi”[:]
[:ro]
Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) prezinta publicului, in cadrul seriei „Exponatul lunii”, jurnalul inedit al unui sublocotenent care a luat parte la Primul Razboi Mondial.
Vernisajul micro-expozitiei va avea loc joi, 22 martie a.c., incepand cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
Eroul insemnarilor era originar din Copacioasa, localitate aflata la 25 de km de Targu Jiu, oras in care a trait si studiat. Inainte de inrolare era angajatul unei banci din Craiova. Personajul nostru este inrolat ca sublocotenent si pleaca pe front la 11 octombrie 1916, purtandu-ne, prin intermediul notelor din jurnal, prin Oltenia, Muntenia si Moldova. Viata de front ii ofera eroului nostru o serie de episoade tragice, legate de cresterea numarului imbolnavirilor de tifos exantematic si chinurile crunte prin care treceau bolnavii. Epidemia ii dobora atat pe militari, cat si pe civili, pe langa mizerie si aglomeratie, o alta cauza fiind legata de proasta alimentatie, de lipsa lemnelor si de frig, numarul victimelor devenind din ce in ce mai mare.
„Nici dangat de clopot, nici clocot de lume, nu esti bocit de rude nu mai este nimenea, ci tarati cate 30-40 intr-o groapa, asta ne e soarta”, scria, la 8 martie 1917, sublocotenentul nostru.
Insemnarile sale au doua registre. Cel real – cruzimile si neajunsurile razboiului ce devin viata cotidiana, chiar si in spatele frontului. Dar marile probleme cu care se confrunta sublocotenentul nostru sunt: masa zilnica, cautarea locuintelor, deparazitarea. Cel de-al doilea registru este cel al viselor. Aproape zilnic, sublocotenentul noteaza visele avute, vise populate cu membri ai familiei, iubitele sale precum si interpretarea acestor vise care prevestesc binele sau raul ce are sa se intample.
Poeziile sunt destul de numeroase, majoritatea de dragoste, unele ale unor clasici transcrise din memorie, altele scrise de catre sublocotenent si dedicate celor doua iubiri constante si vechi – Clemence si Paraschiva – sau pasiunilor mai noi intalnite in timpul razboiului.
Pe langa poezii, autorul pigmenteaza notele de front cu desene; acestea reprezinta in mare parte doamne si domnite in varii ipostaze, mai mult sau mai putin erotice, rod al imaginatiei sau al amintirilor sale. Cateva poezii de dragoste sunt insotite de desene in care o jartiera, un picior sau un san dezgolit starnesc imaginatia desenatorului si a posibilului privitor.
Valoarea poeziilor este pur documentara, dar cea a desenelor este una reala, surprinzand cu talent, oamenii pe care-i intalneste, femeile din viata sa, caricaturizand, in acelasi timp, personaje politice si istorice ale vremii.
Savoarea insemnarilor sublocotenentului este data de desene. In clipele critice de boala, suparare, dor de familie, dar si in cele de veselie, eroul nostru deseneaza, povestind gandurile si trairile mai bine decat prin cuvinte.
In notele scrise pentru sine, fara intentia de a le publica vreodata, autorul nu se autocenzureaza, isi declama sentimentele pentru doua domnisoare, nareaza viata pe front si incercarile de a nu ajunge in prima linie, iar framantarile personale legate de irosirea propriei vieti apar frecvent si, mai ales, in momentele de cumpana.
Micro-expozitia va fi deschisa la MNIR in perioada 22 martie – 15 aprilie a.c., putand fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 10:00 – 18:00.
Sursa: Muzeul National de Istorie a Romaniei
[:]
