Maria Tănase
„Pasarea măiastră”
„Trebuie să-ți mărturisesc că nu cânt niciodată un cântec pe care sa nu-l iubesc, dar e drept că printre ele am totuși unele care-mi sunt mai dragi decât altele. Nu știu exact de ce, poate că ele vorbesc în ritmul cald al doinelor de trecutul și dorurile țăranilor noștri. Altele, poate că ele vorbesc de zilele noastre, de împlinirea năzuințelor.”
Maria Tănase, una dintre cele mai valoroase artiste ale României, s-a născut în București, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarii de Jos. A avut o copilarie grea și a fost nevoită să renunțe la școală în clasa a III-a.
„Pasărea măiastră”, cum o numea Nicolae Iorga, a pășit pe scenă pentru prima data în 1921, în fața publicului de la Căminul Cultural, la serbarea care reprezenta sfârșitul anului școlar. Debutul său artistic a avut loc la Teatrul de Revistă condus de renumitul Constantin Tănase.
Apare în revista „Cărăbuș-Expres”, din 2 iunie 1934, cu numele de scenă – Mary Atanasiu. În același an, imprimă „Mansarda” (romanță de Nello Manzatti), la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.
Despre cântecul românesc, Maria Tănase spunea: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele colectivității.”
La doar 25 de ani, Maria Tănase era o voce care răsuna în toată România. Și-a câștigat notorietatea la Viena, orașul în care a făcut public primul ei disc.
În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, la casa de discuri „Columbia”, sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, cântăreața Maria Tănase colindă țara în lung și în lat, apoi merge în străinatate pentru a susține o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și America.
De asemenea, Nicoale Iorga a invitat-o să cânte la închierea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. În urma unei audiențe la Hanul Ancuței, al cărui juriu era constituit din nume celebre precum Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, George Cantacuzino, a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziția Internațională de la New York, în 1939. A cântat în fața președintelui American H. Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși și George Enescu.
În anii ’40, în perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme și datorită faptului ca îl avea în cercul său de prieteni evrei, printre alții, pe Harry Brauner. Matrițele discurilor aflate în discotecă Radio au fost distruse în mare parte. Salvarea a venit din partea unui demnitar străin, care a dorit să asculte muzica populară interpretată de Maria Tănase.
În anul 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai tarziu – titlul „Artist emerit”. Maria Tănase dorea ca restul vieții să-l închine învățământului pedagogic de factură folclorică. Mai mult de atât, aceasta a fost transferată în funcția de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului” din Târgu Jiu.
Deși îi plăcea să trăiască în lux, să se bucure de noul statut de regină a cântecului popular românesc, Maria Tănase nu și-a uitat originile, iar în preajma apropiaților, în intimitate, redevenea fata simplă din mahalaua cărămidarilor.”, afirma Ileana Constantinescu, interpretă de muzică populară.
Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta a dictat unui notar ultimele sale dorințe: „După moarte, corpul nescăldat, numai șters cu alcool să fie la dispoziția medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una dintre cele două cămași albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găsește la spital și care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colțar alb, iar în picioare ciorapi albi scurți. Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână și în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student și o studentă cu plata cantinei sau a posibilităților de masă și să nu fie nimeni trist. Le doresc viața lungă și sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora le-am stat greu în drum și au considerat să mă cunoască după placul lor și nu după caracterul și firea mea. Îmbrățișez pe toți și doresc să le fie viața îmbelșugată, liniștită, sănătoasă și în voie bună!”, acestea au fost ultimele cuvinte scrise de Maria Tănase.
„Pasărea Măiastră a României” a plecat să cânte în ceruri.
Autor: Andreea Ștefania Șușală
