[:ro]Palatul Voievodal Curtea Veche redat prezentului[:]
[:ro]Primaria Municipiului Bucuresti prin Compania Municipala Consolidari SA, impreuna cu arheologi de la Muzeul Municipiului Bucuresti, au demarat lucrarile de restaurare, cercetare si punere in valoare a vestigiilor de la Palatul Voievodal Curtea Veche. Lucrarile se vor intinde pe durata a trei ani si au ca scop protejarea, restaurarea si consolidarea ansamblului medieval. Proiectant general este SC Polarh Design SRL. La finalul lucrarilor, publicul va avea acces la un nou spatiu muzeal ce va contine expozitii permanente si temporare, precum si spatii special amenajate pentru activitati culturale si interactiune cu publicul.
Cercetarile arheologice se vor concentra in special pe completarea, lamurirea, si explicarea principalelor perioade din evolutia ansamblului. In momentul de fata, sapaturi arheologice preventive se desfasoara in zona fatadei de Sud, in partea vizibila a Palatului, dinspre strada Franceza, dar si in subsolurile Palatului Voievodal. Rezultatele obtinute vor fi facute publice pe parcursul evolutiei cercetarii in cadrul manifestarilor stiintifice organizate de Muzeul Municipiului Bucuresti, precum si in sesiuni de comunicari stiintifice din tara si strainatate. Rezultatele finale vor fi prezentate in cadrul unei conferinte organizata de Muzeul Municipiului Bucuresti.
Curtea Veche reprezinta nucleul de dezvoltare al orasului Bucuresti, fiind mentionata pentru prima data intr-un document din secolul XIV in care se vorbeste despre „Cetatea noastra”, posibil citadela de pe malul Dambovitei. Mai tarziu, in timpul domniei lui Vlad Tepes, apare prima atestare documentara a „Cetatii Bucuresti”, intr-un act emis la 20 septembrie 1459 in care se mentioneaza scutirea de dari a locuitorilor Bucurestiului. De-a lungul timpului, cetatea a fost supusa periodic invaziilor care au dus la jefuirea si incendierea casei domnesti, motiv pentru care reparatiile, completarile, dar si extinderea complexului au modificat continuu planul initial. Istoricul Palatului Voievodal in forma sa actuala incepe odata cu domnia lui Mircea Ciobanu si atinge apogeul in timpul lui Constantin Brancoveanu si al lui Stefan Cantacuzino.
Numele de „Curtea Veche” il primeste in 1775 cand Alexandru Ipsilanti decide construirea noii curti domnesti din Dealul Spirii, cunoscuta sub numele de Curtea Arsa, dupa ce este cuprinsa de un incendiu in anul 1812. In cele din urma, Curtea Veche este scoasa la licitatie si vanduta in 1798 de Constantin Voda Hangerli. Marele Foc care pustieste orasul la 1847 afecteaza grav Palatul Voievodal si biserica Buna Vestire.
Intre anii 1980 si 2004, Muzeul „Curtea Veche” a fost deschis partial publicului, ca zona de interes cultural a Centrului Istoric bucurestean.
Solutiile propuse astazi, in cadrul acestui proiect de restaurare, au ca obiectiv stoparea degradarilor si punerea in valoare a vestigiilor arheologice, prin transformarea spatiului intr-unul acoperit, care sa asigure conditiile optime amenajarii unui muzeu la standardele sec. XXI.
La finalul lucrarilor, vor putea fi vazute fundatiile vechii cetati din timpul lui Vlad Tepes, inglobate in structura Palatului Voievodal construit de Mircea Ciobanu, fundatiile bisericii-paraclis din timpul domnitorului Grigore Ghica, loggia, foisoarele si baile turcesti construite in perioada lui Constantin Brancoveanu sau celebra camera cu stele realizata in timpul lui Stefan Cantacuzino.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti
[:]
