Tradițiile lunii martie

„Salutare, primăvară, / Timp frumos, bine-ai venit!” (V. Alecsandri)

„Marțișor” sau „Germănar”, așa cum este cunoscută în popor luna martie, reînvie natura și redă oamenilor energia și pofta de viață. Este prima lună a primăverii, o lună în care totul capătă din nou viață odată cu primele raze ale soarelui, după lunga și geroasa amorțire a iernii.

Luna lui Marțișor debutează cu nenumărate superstiții și credințe populare, mai ales în ceea ce privește starea vremii. Aceasta din urmă este extrem de capricioasă în martie, căci se duce o luptă între iarnă și primăvara. Din cele mai îndepărtate timpuri, se spune că zilele lunii martie prevestesc foarte bine situația meteorologică a lunilor care urmează.

Astfel, tradiția spune că tunetele din prima luna a primăverii vestesc un an mănos, iar dacă ploaia împiedică semănatul ovăzului acum, la fel se va întâmpla și în toamnă, la semănatul grâului. De asemenea, dacă va cânta cucul în această lună, anul se anunță a fi unul bogat sau „dacă martie-i cu rouă, după Paști mult o sa plouă”. Mai mult, se spune că cine capătă guturai în această lună, o să fie sănătos-tun în restul zilelor de peste an.

---

Zilele babelor și legenda Babei Dochia

Pentru începutul primei luni de primăvară, oamenii au creat o legendă „a Babelor”, cu o puternică încărcătură de semnificații și simboluri. Acestea erau nouă vrăjitoare ce aveau capacitatea de a influența starea vremii într-o anumită zi. Așadar, fiecarei „babe” îi era atribuită câte o zi din cele nouă de la începutul primăverii. Conform legendei, aceste vrăjitoare erau conduse de către Baba Dochia, care își lepădă câte un cojoc pe zi, începând cu 1 martie, pentru a-l oferi suratelor sale. Se spune că, în aceste nouă zile, fiecare om trebuie să-și aleagă „baba”, adică o zi din intervalul 1-9 martie, zi a cărei vreme va prevesti norocul de peste an al celui ce și-a ales baba din ziua respectivă.

---

Ziua marțișorului

Conform tradiției românești, în prima zi a primăverii, de 1 martie, fiecare bărbat trebuie să ofere doamnelor și domnișoarelor din viața sa câte un marțișor. Acesta din urmă este reprezentat de o împletitură a două șnururi, unul alb și altul roșu. Împletitura respectivă reprezintă, în credița populară, „funia anului”, căci cele două culori ale șnurului reprezentau iarna și vara (cele două anotimpuri de bază) iar acestă funie semnifică simbolul luptei dintre cele două.
Deși are la bază o întreagă legendă, gestul de a oferi marțișoare este astăzi golit de sens, iar acest obiect-ritual a devenit un obiect-podoabă, ce este purtat în piept sau la gât, fără a mai păstra cu sine semnificația inițială.

---

Ziua femeii

Deși nu este o sărbătoare autohtonă, Ziua Femeii este celebrată pe 8 martie în întreaga lume încă din 1910, chiar dacă este recunoscută oficial abia din 1977. Rădăcinile acestei sărbători se regăsesc în dorința de nestăvilit a femeilor de a fi egale cu bărbații, de a avea drept la vot și condiții de muncă mai bune, motiv pentru care, din 8 martie 1910, această zi este dedicată exclusiv femeilor de pretutindeni.

“Martie din post nu lipsește”

Această expresie populară, prezentă și astăzi pe buzele românilor, își are rădăcinile în credința creștin ortodoxă, în care Postul Paștelui cuprinde întotdeauna, integral sau parțial, zilele lunii martie. Din acest motiv, ideea de lucru sau persoana ce nu poate lipsi de undeva a fost, generic, cuprinsă în expresia „Martie din post nu lipsește”.

Autor: Alexandra Udrea