Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit
Corespondență inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle
Măi ramură de liliac,
Oui! Je t’aime, je t’aime, je t’aime! Necazul meu psicologic unit cu o strașnică nevralgie, durere de cap și de măsele, m-au făcut ursuz… iar tu, din ursuz mă faci diplomat, ceea ce, din nefericire, n-am fost niciodată. Ți-aș trimite fotografia. Dar mă tem că n-ai vedea în ea decât un matuf, cu fața umflată de orbalț, cauză pentru care nici nu mă fotografiez. Cum nu-mi este permis de-a fi bolnav, am trebuit să lucrez cu toate tăieturile ascuțite prin creeri și prin oasele maxilare, ceea ce m-a oprit a-ți scrie. Am primit amândouă scrisorile tale.
Petite, charmante bouche, charmante et petite, te sărut de-o mie de ori și rămân al tău,
M. Eminescu
Felicitări multe de anul nou pentru tine și pentru toți.
29 decembrie 1882
Extras din cartea Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit, Editura Polirom, 2000



